AntiMafia

Un blog pentru neliniştea dumneavoastră

A fost lansat volumul SERVESC PATRIA ! la editura Junimea Iași

Scurtă prezentare

Volumul Servesc Patria ! nu este doar o incursiune în modul de lucru al serviciilor secrete românești și de aiurea, cartea reprezintă o Servesc Patria copertareacție la unele evenimente de neînțeles petrecute sub ochii noștri în ultimii ani. Prin numeroase documente inedite, mărturii și informații obținute de foști și actuali ofițeri și agenți, unele ținute la strict secret și astăzi, autorul încearcă să prezinte situația în care se află societatea noastră, cât mai simplu cu putință. Căci nimic nu este întâmplător, nici în politică, nici în justiție, nici în presă, nici în lumea mondenă. În general, “vedetele” românilor au un parcurs bine determinat, trasat de cele mai multe ori de compromisurile și uneori de infracțiunile la care s-au dedat, ei și părinții lor, ajungând astfel în vizorul marelui păpușar – serviciile secrete. Astfel, numai devoalarea biografiilor ascunse ale idolilor din trecut, prezent și viitor poate clarifica pe deplin promovarea acestora, uneori agresivă, în mass-media sau la conducerea instituțiilor de forță ale țării.

Servesc Patria ! continuă demersul jurnalistic de devoalare și declasificare a minciunii ( început cu volumele publicate deja Amintiri din Portbagaj – editura Minerva 2008, Puterea din Umbră – vol. I și vol. II – editura Junimea 2009, respectiv 2011), abuzului și raptului la care au fost, sunt și vor fi supuși cetățenii României chiar de către cei pe care, prin vot, periodic, îi aduc la putere, indiferent ce forme îmbracă aceasta.

 Autor – Ohanesian Eduard Ovidiu

Editura Junimea – Iași, 2014

Prefață de Sorin Roșca Stănescu

 

Rebelul se întoarce

Și publică o nouă carte. Iarăși va fi sânge pe pereți. Pentru că acesta este darul special al lui Ohanesian. Să scormonească acolo unde nimeni nu a mai scormonit. Să sape adânc. La temelia secretelor. Să înfățiseze persoane importante, care se bucură de notorietate, într-un fel nemaiîntâlnit. Și să facă, din iluștri necunoscuți, personalități prezente.

Servindu-și patria, cum spune, încă de pe vremea când, infanterist fiind, era obligat să se lupte cu sfecla furajeră în campania agricolă de toamnă din ferma Cojocna, Ovidiu Ohanesian se formează, treptat, ca ziarist de investigație și încă unul cu totul special pentru ca, în final, să ajungă să dețină cheile unor seifuri pe care nimeni nu le-a mai deschis de mult. Călătoria alături de Ohanesian este pe cât de fascinantă, pe atât de șocantă. Într-un fel, se poate spune că specialitatea sa este vânătoarea de spioni. De la spionii plasați de Securitatea comunistă, sub acoperire în diferite funcții, pe întreg mapamondul, până la faimoșii spioni fantomă. Din Brigada Speciala a DIE. Așa-numita „Brigada U”.

Revelațiile din aceasta carte, ca și celelalte demersuri de același fel ale lui Ohanesian, sunt tulburătoare. Și pot fi și primejdioase. Deodată, sub masca unui bătrânel liniștit și simpatic, care trăiește anonim undeva, apare un personaj despre care s-ar putea scrie romane de spionaj sau care ar putea deveni erou al unor seriale de succes. Este descrisă, pagină cu pagină, o cu totul altă lume decât cea în care am crezut că trăim.

Lumea paralelă a lui Ovidiu Ohanesian nu este însă imaginară. Ea este cât se poate de reală. Și folosesc, iată, timpul prezent. Pentru că și Ohanesian își urmărește personajele nu numai în trecut, ci și în prezent, uneori, atunci când este cazul, anticipându-le viitorul.

Facând trimiteri insistente la cea mai spectaculoasă pagină din istoria spionajului românesc, episodul Ioan Mihai Pacepa, Ovidiu Ohanesian insistă asupra unui termen, astăzi banal, dar în urmă cu câteva decenii cvasinecunoscut sau prea puțin cunoscut. Dezinformarea. El demonstrează în această carte că rostul serviciilor secrete nu s-a redus niciodată la obținerea unor informații protejate de diferite state. Că mai ales serviciile secrete ale blocului sovietic, dar nu numai ele, au dezvoltat tehnici cu totul și cu totul speciale pentru dezinformarea potențialilor inamici. Că în această activitate au fost angrenați nenumărați specialiști și au fost angajate fonduri importante. România nu a făcut excepție de la această regulă. Deloc. Și este de presupus că nu face nici acum. Și atunci, citându-l pe Ohanesian, înțelegem mai bine o serie întreagă de diversiuni organizate de servicii nu numai împotriva inamicului, ci și a cetățenilor pe care, prin jurământ, îi „servesc”.

Cantitatea de informație pe care ne-o livrează Ohanesian este atât de mare, încât pare greu de crezut că fiecare referire a putut fi verificată. Nu este deloc exclus ca, în ceea ce privește unele personaje, însuși Ohanesian să fi căzut victimă a unor operațiuni de dezinformare. De intoxicare. Dar riscul merită totuși asumat. Prețul plătit de victimele colaterale este suficient de mic în raport cu greutatea și gravitatea dezvăluirilor. Și, ca dovadă că așa stau lucrurile, în această amplă lucrare, în care Ohanesian își servește patria în felul lui, sunt publicate nu numai informații seci, ci și interviuri, facsimile ale unor documente secrete și numeroase fotografii. O parte dintre fantomele lui Ceaușescu se plimbă astfel, la vedere, printre noi. Și sub ochii noștri.

O stranie coincidență face ca, în cursul acestei dimineți, în care eu lecturez manuscrisul pe care Ohanesian mi l-a pus la dispoziție, să mă fi preocupat de soarta unui personaj de excepție. Savantul român Constantin Răuță. Despre care tocmai am scris un editorial postat pe mai multe site-uri în această zi de 3 noiembrie. O personalitate fascinantă, un om care, la scurt timp după ce a primit cetățenia americană și a fost condamnat la moarte sub regimul comunist de Tribunalul Militar care l-a condamnat la moarte și pe Pacepa, a devenit un savant de talie mondială. Lucrând la General Electric pentru cei mai importanți sateliți lansați de Statele Unite, la NASA, în programe vizând controlul zborurilor spațiale, dar și la Departamentul Apărării, unde și-a adus o contribuție importantă la sistemele de protecție împotriva rachetelor balistice, componente care se vor monta, în curând, la Deveselu. Dar Constantin Răuță, în ciuda eforturilor pe care le face de 13 ani, rămâne condamnat la moarte chiar în urma unei sentințe, de acum o lună, a Curții de Casație de la București. În cartea lui Ohanesian descopăr cu uimire, la scurt timp după ce mi-am postat editorialul, un întreg capitol consacrat savantului condamnat la moarte, Constantin Răuță. Și observ, cu plăcere, cum informațiile noastre coincid. Numai că Ohanesian știe și scrie mult mai multe despre Răuță.

Poate, pornind de la biografia schițată de Ohanesian, un mare producător se va gândi să facă un film artistic. La fel cum și generalul Ioan Mihai Pacepa și spectaculoasa sa istorie ar trebui să devină subiectul unei mari opere cinematografice.

Să petrecem câteva zile servind și noi patria alături de Ovidiu Ohanesian!

Sorin Roșca Stănescu

 

coperta Servesc Patria !

 

 

20/06/2014 Posted by | Armata, Ciocoii de serviciu, Deontologii, presa si serviciile secrete, Diplomatie, Justitie si injustitie, KGB, Ministerul de Interne, Rapirea din Irak, Revolutie, Securistii vechi si noi, Serviciul Roman de Informatii, Servicul de Informatii Externe | 3 comentarii

Dovezi că Victor Viorel Ponta își bate joc de Brâncuși

forta civica

 

 

 

 

 

 

Domnule Prim – Ministru,

Domnule Deputat de Târgu Jiu,

Este posibil ca dvs., fiind prins până peste cap să faceți bine acestei țări și românilor, să nu vă fi dat seama că anul acesta aniversați zece ani de când reprezentați orașul lui Brâncuși, ca deputat, cu efecte benefice nule. Sunt zece ani în care deputatul de Târgu Jiu și, apoi, premierul Victor Ponta n-a adus în acest oraș niciun investitor și n-a creat niciun loc de muncă. Zece ani în care orașul a stat pe loc, în timp ce reședințele județelor limitrofe s-au dezvoltat din toate punctele de vedere. Zece ani în care n-ați venit în Gorj mai mult de câteva zile, adunate, și asta doar în campaniile electorale și doar în interes de partid. Zece ani în care nu ați reformat nici măcar organizația județeană a PSD, cu atât mai puțin instituțiile din Gorj ale statului de drept.

După zece ani, este evident că, în cel mai bun caz, Gorjul și gorjenii vă sunt indiferenți, ca să nu spun că suntem bătaia dumneavoastră de joc. Nu acesta este motivul pentru care vă scriu, ar fi absurd să vă cer să vă schimbați și să vă repoziționați după zece ani. Cu adevărat intolerabil este indiferența sau, mai exact, bătaia de joc cu care îl tratați și pe cel mai de seamă dintre gorjeni, pe titanul sculpturii moderne, Constantin Brâncuși. Ne-am lămurit cu toții că mare parte din timp vi-l petreceți felicitând și fotografiindu-vă cu români de succes, începând cu ciobanul Ghiță și terminând cu Simona Halep. V-ați întrebat vreodată, domnule Ponta, cum s-ar strâmba la dvs. Brâncuși dacă i-ați cere să faceți un “selfie”?

Într-o cronologie descendentă, iată dovezile care trădează nu doar indiferența, ci batjocura lui Victor Ponta față de Constantin Brâncuși și urmele de geniu lăsate de el în Gorj.

1. Deși ați promis în campania electorală din 2012 că vă veți implica în înființarea unui muzeu Brâncuși la Târgu Jiu, recent Senatul a respins al doilea proiect de lege cu un asemenea obiect, din cauza opoziției făcute de reprezentanți ai guvernului pe care îl conduceți. Astfel, potrivit stenogramelor publicate pe site-ul Senatului, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a susținut că proiectul este ilegal și că pentru înființarea unui muzeu este suficientă o hotărâre de guvern. Vedeți, domnule Ponta? Era atât de simplu, dacă v-ar fi păsat… La fel, Irina Sanda Marin Cajal, subsecretar de stat în ministerul Culturii, a declarat proiectul de lege ca fiind ilegal.

Cu adevărat deranjant și grav este însă altceva: faptul că guvernul pe care-l conduceți s-a opus înființării Muzeului Brâncuși după ce propunerea legislativă fusese aprobată de Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget – finanțe, Comisia pentru administrație publică și de Comisia pentru cultură și media. În tot acest timp, Brâncuși nu s-a aflat, pentru Victor Ponta, nici măcar în coada priorităților premierului României. Dacă guvernul și-ar fi exprimat poziția în timp util, s-ar fi putut corija acel proiect legislativ.

În altă ordine de idei, eșuarea înființării Muzeului Brâncuși denotă și alte lucruri de neadmis: în județul premierului nu există o strategie reală de dezvoltare, o prioritizare a obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung, nu există un grup de lobby care să promoveze la modul real interesele și nevoile gorjenilor, după cum nu există decât legături palide între conducerea județului, cei unsprezece parlamentari de Gorj și guvernul pe care îl conduceți. Fiecare dintre acești demnitari sunt pe cont propriu și au, în general, doar obiective personale.

2. Fără a vă consulta cu absolut nimeni, în aceeași campanie electorală din 2012, de teamă ca aliatul dvs. de acum Dan Diaconescu să nu vă învingă în alegeri, i-ați promis unui aventurier pseudo-cultural, pe numele său Laurian Stănchescu, că veți susține aducerea în țară a osemintelor lui Brâncuși. Un demers dement cap – coadă, pentru oricine are minime date de context. Un demers contestat de majoritatea oamenilor de cultură români. Mai mult, nu doar că i-ați promis asta scriitorului Stănchescu în momentul în care v-a abordat, de față cu presa, pe holurile Prefecturii Gorj, dar ați și angajat Guvernul în această inițiativă, adoptând în luna mai 2013 memorandumul cu tema „Unele măsuri pentru repatrierea osemintelor sculptorului Constantin Brâncuși”, prin care ați alocat 900 milioane lei vechi pentru angajarea unei societăți franceze de avocați, care să aducă în România rămășițele pământești ale sculptorului. Deși s-au cheltuit bani publici, și nu puțini, ați eșuat în demersul repatrierii osemintelor, și cred că este singura “realizare” pentru care meritați felicitări.

Totuși, pentru că Centrul de Cultură și Artă “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, instituție publică profund pesedizată și, deci, nefuncțională, ca majoritatea celorlalte din Gorj, este incapabilă să adopte o poziție clară și fermă, a orașului lui Brâncuși, de refuz și de stopare a demersurilor demente de repatriere a osemintelor sculptorului, Laurian Stănchescu continuă să latre pe un subiect ce ar trebui să fie sfânt pentru români – Brâncuși – susținând, deunăzi, nici mai mult nici mai putin că pregătește construirea lângǎ Coloana Infinită, cu sprijin extern, a unui Dom al Invalizilor, ca cel de la Paris.

Dacă Gheorghe Tătărăscu, ca premier al României, a sprijinit construirea în timp record, în 1937 – 1938, a Ansamblului Sculptural “Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, dumneavoastră nu sunteți în stare și nici nu sunteți preocupat să protejați, cât de cât, singurul muzeu în aer liber al umanității.

3. În luna februarie a.c., o comisie internațională de experți a certificat drept o crimă culturală spălarea cu jet de apă sub presiune a operelor din piatră ale Ansamblului Brâncuși, operațiune ilegală aprobată și coordonată de viceprimarul pe probleme de cultură al Târgu Jiului, Iulia Vână, vechea și foarte apropiata dvs. cunoștință din perioada în care amândoi activați în Tineretul Social Democrat.

Este regretabil că vă lipsește minima decență de a face publice documentele redactate de comisia internațională de evaluare a traumelor suferite de Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor. Probabil că le-ați secretizat, ilegal, pentru a favoriza neînceperea urmăririi penale împotriva Iuliei Vână și a altor colegi din PSD, cercetați pentru distrugerea operelor lui Brâncuși.

Faptul că, la aproape un an de la spălarea sculpturilor, IPJ Gorj și Parchetul de pe lângǎ Judecătoria Târgu Jiu încă simulează că fac cercetări, este încă o dovadă a “independenței” polițiștilor și procurorilor gorjeni, față de partidul dvs.

4. Cu acceptul dvs., din februarie a.c., Ministerul Culturii a interzis autorităților județene și locale să se mai apropie și să mai intervină în vreun fel asupra operelor brâncușiene, în contextul incredibil în care Consiliul Local Târgu Jiu aprobase, deja, o nouă spălare a sculpturilor din piatră! Atunci, secretarul de stat Radu Boroianu, din Ministerul Culturii, a motivat că restricția impusă autorităților gorjene se va ridica dupa ce va fi elaborată o metodologie clară de monitorizare, întreținere, conservare și restaurare a operelor. La patru luni distanță, operele sunt încă lăsate de izbeliște și de acea metodologie nu s-a mai spus nimic, public.

Sunt de acord că este omenește să nu puteți avea în atenție, fie și ca premier, toate aceste lucruri, dar vă cer, deopotrivă cu toți românii, să cereți să fiți consiliat și informat la modul real, în timp real, în chestiunile esențiale.

5. În octombrie 2013, aflat la Târgu Jiu pentru a contempla Poarta Sărutului îngălbenită în urma agresării cu jet de apă sub presiune, ați garantat că în 2014 veți aloca bani și va fi remetalizată Coloana Infinită. Suntem la jumătatea anului și nici vorbă să vă țineți de cuvânt.

6. În campania electorală din 2012 ați promis că vă veți implica în modernizarea Căii Eroilor, axa culturală care leagă Poarta Sărutului și Masa Tăcerii de Coloana Infinită. Până în momentul de față nu se știe nici măcar când va debuta un concurs internațional de idei, pe această temă. Nu există un calendar aprobat, cu atât mai puțin finanțarea necesară.

În schimb, cu aprobarea colegilor dvs. de partid din Primăria Târgu Jiu și din Consiliul Local, pe Calea Sacră a Artei Moderne tocmai a apărut o sală de … bingo, realizată cu bani europeni.

7. La o simplă căutare pe “google” veți găsi și altă promisiune electorală a dvs. din 2012, aceea legată de refacerea casei părintești a lui Brâncuși, de la Hobița. Ați promis asta ca viitor deputat. Între timp, ați devenit premier, și ultimele bârne din casa în care a copilărit Brâncuși sunt din ce în ce mai putrede. Nu doar că n-ați mișcat un deget, dar din cale afară de deranjant este că nu vă pasă, domnule Ponta, nu vă pasă…

8. Nu ați întreprins niciun demers pentru recuperarea drepturilor de imagine asupra Ansamblului Brâncuși. Deși orașul Târgu Jiu este proprietar al acestui muzeu în aer liber, juriștii Primăriei au reușit contraperformanța de a pierde drepturile de imagine, în cadrul unui proces intentat de cetățeanul canadian de origine română Theodor Nicole, legatarul testamentar al lui Brâncuși.

Paradoxal, dumneavoastră păreți a avea o relație destul de bună cu Theodor Nicole, dar numai în beneficiul PSD… Timp de zece ani, ca deputat de Târgu Jiu și apoi ca premier, n-ați deschis în capitala Gorjului nici măcar un chioșc de covrigi. Neavând investiții pe fundalul cărora să vă valorizați electoral, în campania pentru alegerile europarlamentare ați apărut pe afișe alături de operele lui Brâncuși. Desigur că specialiștii dvs. în grafică v-au ajutat ca Poarta Sărutului să nu pară îngălbenită, iar Coloana Infinită să nu fie ruginită. În timp ce PSD își face afișe electorale cu operele lui Brâncuși, autoritățile locale motivează absența pliantelor turistice, cu sculpturile în cauză, arătând că pentru fiecare dintre tipărituri sunt necesare aprobări exprese de la Theodor Nicole și plăți catre acesta.

9. Ați impus în conducerea județului Gorj și a municipiului Târgu Jiu doar persoane fără cultură și lipsite de orice substanță personală, capabile să cheltuie miliarde de lei vechi pentru a organiza, ani în șir, Zilele orașului lui Brâncuși, fără a-i închina niciun moment titanului sculpturii moderne, fără ca Brâncuși să figureze, fie la “și alții”, în calendarul de activități… În momentul de față, deși Târgu Jiul se dorește a fi oraș turistic, autoritățile locale nu au niciun ghid turistic angajat și nici nu resimt nevoia de a suplini o asemenea lipsă, motivând, sec, că nu sunt bani.

10. Superba Casă Gănescu, de lângǎ Palatul Administrativ, în care a locuit Brâncuși în perioada edificării Ansamblului Sculptural “Calea Eroilor”, în loc să devină loc de pelerinaj pentru turiști, rămâne pe mai departe confiscată de oamenii “de cultură” girați de Ponta în conducerea județului, pentru chefuri și întâmplări dintre cele mai intime.

 

Domnule Ponta,

Față de acest apel al meu la decență și responsabilitate față de Brâncuși și orașul lui, aștept răspuns scris.

 

09 iunie 2014

PREȘEDINTE FORȚA CIVICĂ GORJ

Ion SĂVOIU

 

 

09/06/2014 Posted by | Diverse | Un comentariu

Ancheta poate fi extinsă și în Elveția. Rețeaua Adamescu – oameni și firme

Vă punem la dispoziție rețeaua folosită de Dan Grigore Adamescu în operațiunile sale interne și externe după 1990.

1. Christian Dieter Grolimund – Elveția

2. Carmen Caraș – notar România

3. Bauinvest A.G.

4. Adagri Import Export

5. Alice Adamescu – prima soție

dieter dieter2 dieter3

 

Image3 Image2 Image1 dieter4

 

registru Ruegg vize

 

adagri1

 

alice Bau

 

06/06/2014 Posted by | Ciocoii de serviciu, Deontologii, presa si serviciile secrete, Justitie si injustitie, Ministerul de Interne, Securistii vechi si noi, Serviciul Roman de Informatii, Servicul de Informatii Externe | Lasă un comentariu

Dacă tot l-au săltat pe Dan Grigore Adamescu…să vorbim puțin și despre România liberă

Prima privatizare a ziarului România liberă

 

adamescu 1

 

adamescu2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Și ultima privatizare care a umplut buzunarele deontologului Petre Mihai Băcanu  cu peste 3 milioane de euro.

 

transfer adamescu bacanu

 

 

05/06/2014 Posted by | Ciocoii de serviciu, Deontologii, presa si serviciile secrete, Diverse, Securistii vechi si noi, Serviciul Roman de Informatii, Servicul de Informatii Externe | Lasă un comentariu