Cum s-au secretizat jaful național și hoția în România ? Prin decrete care nu există

Decretul care a reglementat investiția românească CIM Krivoi Rog a fost secretizat de comuniști și așa a rămas.

Știre – Luni, 26 august 2013, 19:43

 Vosganian merge la Kiev pentru negocieri privind recuperarea investiţiilor României în Krivoi Rog

Ministrul Economiei, Varujan   Vosganian, va efectua marţi o vizită oficială la Kiev pentru a relua negocierilor cu partea ucraineană în vederea recuperării cheltuielilor efectuate de România în cadrul participării la construirea combinatului minier de la Krivoi Rog.

„Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, va efectua, marţi, 27 august, o vizită oficială la Kiev, însoţit de o delegaţie guvernamentală română„, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Economiei şi citat de Mediafax. Înainte de 1989, România a investit în combinat circa 800 milioane dolari. Lucrările de construcţie la Krivoi   Rog au fost iniţiate de Uniunea Sovietică, în anul 1983, dar nu au fost finalizate. După dezmembrarea URSS, Ucraina a primit 56,8% din acţiuni, România 27% şi Slovacia 18,2%. În ultimii ani autorităţile de la Bucureşti au anunţat în mai multe rânduri că vor să renunţe la participaţia deţinută la combinatul din Ucraina. În urmă cu trei ani, ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, afirma că România ar putea vinde participaţia deţinută la combinatul de la Krivoi Rog către ArcelorMittal, acţionarul majoritar al unităţii.

 

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România

Decret

 

Privind unele măsuri pentru construirea obiectivelor ce constituie cota de participare a Republicii Socialiste România la realizarea în U.R.S.S   a combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Art. 1– Contractele externe pentru realizarea, în conformitate cu prevederile Convenției privind colaborarea la construirea pe teritoriul U.R.S.S. a Combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog, a obiectivelor ce revin părții române în contul cotei sale de participare, se încheie, cu organizațiile societice de resort, de către Intreprinderea de comerț exterior Uzinexportimpori, în calitate de furnizor general extern, Antrepriza română de construcții-montaj ARCOM, în calitate de antreprenor general extern și Antrepriza română de construcții pentru îmbunătățiri funciare în străinătate ARCIF, în calitate de antreprenor de specialitate, denumite prin documentele și în relațiile cu partea sovietică „Antreprenor”.

La realizarea obiectivelor prevăzute în alineatul 1, mai participă, în condițiile legii:

-Institutul de proiectări metalurgice IPROMET, din subordinea Ministerului Industriei Metalurgice, în calitate de proiectant general;

-Centrul de studii și proiectare pentru construcții în stăinătate ROMPROIECT, din subordinea Ministerului Construcțiilor Industriale – Departamentul pentru Construcții în străinătate, în calitate de proiectant de specialitate pentru construcții civile și organizare de șantier;

-Centrala industrială de utilaj metalurgic și prese Iași, din subordinea Ministerului Industriei de Utilaj Greu, în calitate de furnizor general intern pentru livrările de utilaje și echipamente tehnologice destinate exportului complex;

-Alte unități românești care vor fi nominalizate de ministerele economice la cererea Ministerului Industriei de Utilaj Greu și a Ministerului Construcțiilor Industriale.

Unitățile prevăzute la alineatele precedente vor asigura, pe baza contractelor ce se vor încheia potrivit obiectului lor de activitate și atribuțiile ce le revin, la termenele rezultate din graficele încheiate cu partea sovietică, elaborarea proiectelor, livrarea utilajelor și echipamentelor.tehnologice, a construcțiilor metalice, prefabricatelor

și altor materiale necesare realizării lucrărilor de construcții-montaj, precum și efectuarea unor prestări de servicii pentru executarea „la cheie” a obiectelor ce constituie cota d eparticipare a Republicii Socialiste România la construirea combinatului.

Art.2 –Comitetul de Stat al Planificări va prevedea în planurile anuale în mod distinct pentru fiecare minister, centală, întreprindere sau institut de proiectare, sarcinile ce revin acestora pentru realizarea în termen a livrărilor de utilaje, materiale, prefabricate și construcții metalice, a proiectelor și lucrărilor de construcții-montaj.

Art3.  –Unitățile de bază din strănătate prin care se realizează lucrările de construcții-montaj legate de construirea obiectelor Combinatului de la Krivoi Rog sunt brigăzile, antreprizele și alte unități de specialitate, organizate potrivit legii.

Art.4 –Pentru îndeplinirea pe teritoriul URSS a atribuțiilor Intreprinderii de comerț exterior Uzinexportimport, în calitate de furnizor general extern, privind asigurarea contractării, derulării și urmăririi livrărilor pentru fiecare obiect în parte, rezolvării problemelor legate de primirea, depozitarea, premontajul și predarea la montaj a utilajelor, echipamentelor și construcției metalice, asigurarea asistenței tehnice la montaj, transportul și vămuirea mărfurilor, se înființează Filiala Uzinexportimport, unitate fără personalitate juridică, cu sediul pe platforma șantierului Combinatului K rivoi Rog, având structura organizatorică potrivit Decretului nr. 136/1984, anexa 1.e, cu un număr maxim de 37 posturi. Pentru asigurarea coordonării tuturor lucrărilor de proiectare, implementării în proiectul sovietic a utilajelor și echipamentelor românești, a secțiilor tehnologice adaptate posibilitățior de execuție ale părții române, a avizării documentației de execuție de către partea sovietică și rezolvării în mod operativ a tuturor problemelor și modificărilor pe parcursul proiectării, se crează grupa română de proiectare cu sediul la Krivoi Rog, condusă de un inginer șef și formată din maximum 15 specialisști și proiectanți care, din punct de vedere al relațiilor cu partenerul sovietic, se subordonează Filialei Uzinexportimport Krivoi Rog.

Art.5 –Interprinderea de utilaj greu și de transoprt pentru construcții în străinătate București va putea organiza; potrivit legii, o stație de mecanizare, unitate fără personalitate juridică, cu sediul pe platforma șantierului Combinatului K rivoi Rog.

Art.6 –Pentru coordonarea, urmărirea și controlul îndeplinirii de către toate ministerele economice, centrale, instituite de proiectare și întreprinderile participante din țară a sarcinilor ce revin acestora prin plan pentru construirea Combinatului Krivoi Rog în subordinea Consiliului de Miniștri.

Numărul și structura personalului Grupului permanent de coordonare sunt prevăzute în anexa nr.1.

În vederea asigurării unitare a relațiilor cu partea sovietică și urmăririi îndeplinirii obligațiilor ce decurg din documentele și contractele de antrepriză în legătură cu realizarea Combinatului Krivoi Rog, precum și pentru coordonarea activităților românești din URSS, participante la realizarea acestui obiectiv, se organizează Colectivul de coordonare Krivoi Rog al Grupului permanent de coordonare, care își desfășoară activitatea pe platforma Combinatului Krivoi Rog.

În relațiile cu organizațiile sovietice Colectivul de coordonare  Krivoi Rog poartă denumirea „Direcției Antreprenorului român”.

Colectivul de coordonare     Krivoi Rog este format din directorul Filialei Uzinexportimport, directorii antreprizelor ARCOM, ARCIF, Stației de mecanizare și șeful grupei român de proiectare și este condus de un director, care în relațiile cu partea sovietică poartă denumirea de director general. Numirea directorului grupului se face prin ordin al primului ministru.

În limitele competențelor stabilite de Interprinderea de comerț exterior Uzinexportimport, Antrepriza română de construcții-montaj ARCOM și Antrepriza română de construcții pentru îmbunătățiri funciare în străinătate ARCIF, Colectivul de coordonare este reprezentantul unic al unităților românești în relațiile cu partenerii sovietici și cu organele și autoritățile centrale sau locale, pentru urmărirea respectării convențiilor încheiate și a derulării contractelor externe, precum și pentru coordonarea realizării lucrărilor ce revin unităților românești.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, Colectivului va putea utiliza un număr restrâns de personal până la mazimum 24 posturi din cele existente la unitățile pe care le coordonează (Antreprizele ARCOM și ARCIF, Filiala Uzinexportimport, Stația de mecanizare).

Art. 7 –Personalul din brigăzile, antreprizele, Colectivul de coordonare, Filiala Uzinexportimport Krivoi Rog  și celelalte unități românești care concură la realizarea obiectivelor de la Krivoi Rog, va fi retribuit în acord global, potrivit Decretului Consiliului de Stat nr.133/1984 privind retribuirea în acord global a personalului care execută lucrări de construcții-montaj în străinătate.

Nivelul retribuțiilor tarifare în ruble sovietice și al îndemnizațiilor în lei pentru personalul român care lucrează în URSS sunt cele prevăzute în aneza nr.2.

Cotele maxime de retribuire în străinătate și indemnizațiile în țară pentru personalul antreprizelor și al Grupului de coordonare sunt cele prevăzute în anexa nr.3.a; iar pentru cel al Filialei Uzinexportimport în anexa nr.3 b.

Cotele se defalcă pe ani, trimestre și unități, în așa fel încât să se asigure fondurile necesare plății integrale a retribuțiilor tarifare, în valută și îndemnizațiilor în țară în le pentru personalul normal a fi retribuit pe cote, în condițiile realizării integrale a planului.

Cotele sunt medii pe toată durata desfășurării lucrărilor de la Krivoi Rog și se defalcă potrivit alineatului precedent de către Biroul executiv al Departamentului pentru Construcții în Străinătate din Ministerul Construcțiilor Industriale,respectiv de către Ministerul Industriei de Utlaje Greu, care vor asigura încadrarea în cotelr medii aprobate.

Cotele pentru determinarea fondului de retribuire a personalului din Departamentul pentru Construcții în Străinătate, Antrepriza română de construcții-montaj ARCOM și Antrepriza română de construcții pentru îmbunătățiri funciare în stăinătate ARCIF, se stabilesc anual, potrivit prevederilor Decretului nr. 137/1984, prin planul anual.

Art.8 –Cheltuielile pentru retribuțiile, îndemnizațiile, cazarea și administrativ- gospodărești pentru activitatea Grupului permanent de coordonare și șefului Colectivului de coorddonare, se suportă de către Intreprinderea de comerț exterior Uzinexportimport, Antrepriza română de construcții-montaj ARCOM și Antrepriza română de construcții pentru îmbunătățiri funciare în străinătate ARCIF, proporțional la realizarea obiectelor combinatului.

Art.9 –Pe durata cât datorită condițiilor climatice nu se poate lucra la anumite obiecte în condiții de eficiență economică și nici nu se poate asigura front de lucrul la late obiecte sau activități, parte din personalul muncitor poate reveni temporar în țară, urmând ca pe această perioadă să-și efectueze concediul de odihnă, după care va fi repartizat să lucreze în țară la unitatea d ela care a fost detașat, sau la alte unități.

Cheltuielile legate de transport și drepturile personalului pe durata transportului se suportă de către unitatea de comerț exterior trimițătoare.

Art.10 –Prevederile Decretului Consiliului de Stat nr.367/1980 privind unele măsuri pentru utilizarea rațională a personalului din unitățile socialiste, a căror aplicabilitate a fost prelungită prin Decretul Consiliului de Stat nr.128/1986, nu se aplică în anul 1987 posturilor din aparatul unităților la care și de la care se transferă personalul, ca urmare a aplicării prezentului decret.

Art.11 –S e autoriză Banca Română de Comerț Exterior să acorde furnizorului general extern, antreprenorului general și antreprenorului de specialitate credite în lei cu dobândă de 3% pe an, pentru plata proiectelor elaborate și efectuarea cheltuielilor necesare livrăriloe de utilaje și executarea lucrărilor de construcții-montaj, precum și pentru acoperirea în lei a sumelor în valută necesare activității ce se desfășoară în străinătate.

Creditele se acordă în limitele prevederilor din notele de fundamentare a eficienței; notele se întocmesc  pe obiecte sau grupe de obiecte pe măsură primirii documentației de execuție și se aprobă potrivit legii.

Până la aprobarea notelor de fundamentare se acordă credite sub formă de avans în limita unei cote de 20% din valoarea cheltuililor în lei și valută prevăzute în Nota privind principalele elemente ale eficienței participării R.S. România la construirea Combinatului minier Krivoi Rog.

Se aprobă suplimentarea planului de credite al Băncii Române de Comerț Exterior pe anul 1987 cu sumele necesare pentru efectuarea cheltuililor legate de realizarea proiectelor, utilajelor și lucrărilor în conformitate cu graficele de execuție aprobate de către Ministerul Construcțiilor Industriale și Ministerul Industriei de Utilaj Greu și pentru acoperirea în lei a sumelor în valută necesare activității din străinătate pe anul 1987.

Dobânzile calculate pe perioada creditării se plătesc odată cu rambursarea creditelor, prin importul de minereu de fier.

Art.12 –Se autoriza Banca Română de Comerț Exterior, ca din disponibilitățile de ruble tranferabile la Banca Internațională de Colaborare Economică să asigure furnizorului general extern, antreprenorului general și antreprenorului de specialitate, inclusiv pentru anul 1987, sumele necesare pentru efectuarea cheltuililor în ruble, în limitele stabilite anual prin planul național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România, prevăzute în balanța de plăți externe la capitolul „cheltuieli pentru acțiuni de cooperare” și defalcate pe categorii de cheltuieli comerciale și necomerciale, în condițiile prevăzute la art.11.

Art.13 – La recepția și darea în folosință a obiectivelor construite, Interprinderea de comerț exterior Mineralimportexport preia de la furnizorul general extern, antreprenorul general și de la antreprenorul de specialitate, creditele acordate și dobânzile aferente calculate pe perioada construirii acestora, pe care le rambursează pe măsura efectuării importului de minereu de fier livrat de URSS în contul datoriei sale pentru participarea Republicii Socialiste România la realizarea combinatului, la termenele și în proporțiile ce se vor stabili prin contractele de import. Dobânzile se includ în prețul în lei al minereului importat, care se va deconta beneficiarilor interni conform Legii nr.12/1980.

Art. 14 –Utilajele tehnologice, construcțiile metalice, prefabricate, materialele și celelalte produse și mijloace necesare construirii obiectivului, inclusiv materialele preluate prin planul de export, se vor livra de către unitățile producătoare din țară la prețuri interne legal aprobate, iar raportarea la export se va face conform Legii nr.12/1980,  la prețurile externe rezultate din prețurile de deviz în ruble transferabile, în conformitate cu prevederile Convenției de colaborare la construirea combinatului și pe baza cursurilor de revenire legal aprobate pentru acest obiectiv.

Art.15.-Unitățile furnizoare din Republica Socialistă România poartă răspunderea calității materialelor și furtirilor, în care scop, la plata facturilor se va reține o garanție de 10% din valoarea acestora, până la recepția lucrărilor executate. Garanția reținută nu operează asupra indicatorului producție marfă vândută și încasată; pe durata de reținere a garanției unitățile primesc credite cu dobândă de 2%pe an, de la unitățile finanțatoare ale Băncii Naționale. Dobânda se prevede prin notele de fundamentare a eficienței economice ce se întocmesc de întreprinderile de comerț exterior și se plătesște întreprinderilor furnizoare odată cu restituirea garanției reținute.

Reducerile operate de beneficiarul sovietic și contravaloarea remedierilor datorate calității unor materiale și furnituri necorespunzătoare, vor fi recuperate de la furnizorii interni, diminuându-se în mod corespunzător volumul producției marfă vândută și încasată și respectiv al realizărilor la export al acestora în perioada efectuării reducerii.

Art.16 –Pentru exportul destinat realizării obiectelor Combinatului Krivoi Rog, Comitetul de Stat al Planificării, pe baza propunerilor ministerelor participante prin întreprinderile de comerț exterior la executarea obiectelor ce revin părții române, va cuprinde în planurile anuale valori de export pentru utilaje, echipamente, construcții metalice și alte materiale atabilite pe baza prețurilor rezultate din devizele sovietice , calculate în ruble tranferabile cu aplicarea  coeficienților de transformare prevăzuți în Convenția privind colaborarea la realizarea acestui obiectiv.

Art.17 –Se aprobă contractarea și achiziționarea utilajelor de construcții și mijloacelor de transport prevăzute în anexa nr.4, în vedera completării dotării Intreprinderii de utilaj greu și de transport pentru construcții în străinătate aparținând Ministerului Construcțiilor Industriale.

Finanțarea mijloacelor de la alineatul precedent se va face din rezerva de plan.

Art 18 –Drepturile personalului muncitor și obligațiile unităților transmițătoare și ale personalului muncitor prevăzute în Decretul nr.133/1984 se aplică și pentru activitatea privind participarea la construirea Combinatului de îmbogățire a minereurilor acide de fier de la Krivoi Rog.

Personalul român care participă în URSS  la realizarea combinatului, beneficiaza de prevederile art.9 și 12 ale Decretului nr.63/1985.

Art.19. – Comitetul de Stat al Planificării și Ministerul de Finanțelor vor introduce modificările corespunzătoare prevederilor prezentului decret în indicatorii  din planul național unic și bugetul de stat pe anul 1987.

Art.20 – Anexele nr.1-4 fac parte integrantă din prezentul decret.

NICOLAE  CEAUSESCU

PREȘEDINTELE

REPUBLICII SOCIALISTE  ROMÂNIA

București, 5 iunie 1987

Nr.156

Expunere de motive

La 29 decembrie 1986 a fost semnată la Moscova Convenția între guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind colaborarea la construirea pe teritoriul URSS a Combinatului de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog.

În conformitate cu prevederile acesteia, cota de participare a Republicii Socialiste România la realizarea investiției Combinatului Krivoi Rog este, corespunzător cantității de minereu solicitate,  de 26,7% din valoarea totală a investiției, ceea ce reprezintă 782,2 mil. ruble transferabile, din care lucrări de construcții-montaj 447,0 mil.ruble.

Principalele obiective repartizate spre execuție parții române sunt: fabrica de pelete, gospodăria de slam, unele obiecte auxiliare, locuințe cu o suprafață desfășurată de 114,8 mii metri pătrați, dotări social-culturale aferente șu un spital de 250 locuri.

Pentru realizarea acestor obiective, partea română va livra și pune în operă circa 59 mii tone utilaje tehnologice, 72 mii tone construcții metalice, 320 mii metri cubi prefabricate din beton, 21 mii tone conducte și armături,  mii tone ciment și alte produse; va realiza un volum de circa 60 mil. mc. terasamnete la gospodăria de slam, lucrare care se realizează cu un grad ridicat de mecanizare.

Pentru regelementarea participării unităților românești la îndeplinirea obligațiilor ce decurg din prevederile convenției de colaborare la realizarea combinatului , am elaborat proiectul de decret alăturat, care cuprinde în principal următoarele:

–       nominalizarea unităților românești paricipante la proiectarea și realizarea combinatului;

–       organizarea întregii activități de construcții-montaj în străinătate potrivit principiilor și prevederilor decretelor Consiliului de Stat nr.137 și 138/1984;

–       organizarea unui grup permanent în subordinea Consiliului Miniștri , pentru coordonarea, urmărirea și controlul îndeplinirii de către toate ministerele, centralele, institutele de proiectare și interprinderile participante din țara a sarcinilor ce revin acestora;

–       organizarea unui colectiv de coordonare cu sediul pe platforma Krivoi Rog în subordinea directă a grupului permant de coordonare, având ca principal obiect de activitate asigurarea relațiilor cu partenerii de contract  și autoritățile sovietice precum și coordonarea activității unităților românești participante la realizarea Combinatului;

–       organizarea unei filiale Uzinexportimport cu sediul la Krivoi Rog și a unei stații de mecanizare aparținând Interprinderii de utilaj greu și transport pentru construcții în străinătate;

–       organizarea grupei române de proiectare cu sediul la Krivoi Rog care să asigure coordonarea tuturor lucrărilor de proiectare și implementarea în proiectele sovietice a uti;ajelor și echipamentelor românești;

–       stabilirea nivelului retribuțiilor în ruble sovietice și a îndemnizațiilor în lei pentru personal muncitor român;

–       acordarea, potrivit prevederilor convenției de colaborare, de credite cu dobândă de 3% pe an pentru livrările din țară și lucrările care se realizează în străinătate pe toată durata de execuție, până la darea în exploatare a obiectelor combinatului și a celorlalte obiecte care se construiesc, data la care începe rambursarea creditului prin livrări de minereu.

Proiectul de decret prevede de asemenea, aplicarea și pentru lucrările de la K rivoi Rog a unor relementări prevăzute în Decretul Consiliului de Stat nr.63/1985 privind unele măsuri referitoare la construirea de obiective în industria gazelor din Uniunea Republicii Sovietice Socialiste.

În vederea relementării celor de mai sus, am întocmit proiecteul de decret, pe care dacă sunteți de acord, vă rugăm a-l semna.

Propunem ca , după aprobare decretul și anexele să nu fie publicate în Buletinul Oficial al R.S. România, având în vedere caracterul de secret de serviciu și să fie comunicat ministerelor și celorlalte organe prevăzute în anexa.

Proiectul de decret a fost dezbătut și însușit de birourile executive ale consiliilor de conducere ale Ministerului Industriei de Utilaj Greu și Ministerul Construcțiilor Industriale.

Ce trebuie să ceară ministrul Varujan Vosganian la Kiev

 

JAFUL NATIONAL IN FORMA CONTINUATA – LECTIA DE CIM KRIVOI ROG

MOTTO :

„Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, va efectua, marţi, 27 august, o vizită oficială la Kiev, însoţit de o delegaţie guvernamentală română”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Economiei şi citat de Mediafax.

• Kaghebistul a dictat textul contractului de antrepriza
• Documente de baza au disparut dupa ’89
• Teoria combinatului de la Krivoi Rog pentru organele de ancheta
• Apartamente in locatie ARCOM, vile in Snagov si in Baneasa pentru smecheri
• La negocierile externe, “ profesionistul “ a borat pe masa oficiala
• Ce nu s-a facut pentru recuperarea sutelor de milioane de dolari
• Protocolul Zero nu exista !
• Valoarea de vanzare a combinatului catre Mital nu ar trebui sa fie mai mica decat valoarea metalului  inglobat, evaluat ca “fier vechi”
• Serviciile secrete, ministerele si antreprenorii se fac vinovati de subminarea economiei nationale

Sedinta multilaterala in care s-a stabilit primul contract de antrepriza CIM Krivoi Rog a fost incendiara. In capul mesei, din partea URSS,  un kaghebist batran numit Rosenstrach. Rus de origine evreiasca. In timp ce specialistii din tarile participante se ciondaneau pe cate o halca din marele nimic, Rosenstrach atipea in capul mesei. A vazut multe la viata lui. Ochii i se inchideau. Barbia ii cadea in piept, iar obrajii pufaiau regulat. Din cand in cand, cate un “papagal” mai galagios il facea sa tresara. Satul de atat garagata,  kaghebistul mormai amenintator “Tiha ! ( Liniste ! )”. In sala se auzea musca. Cu un gest ferm catre scribul din dreapta sa, zise : “Pisete ! ( Scrie ! )”. Si  fara sa tina seama de ce s-a discutat la masa oficiala, a dictat textul contractului. Asa au vrut muschii lui. Afacerea Krivoi Rog incepuse. Romania s-a inghesuit la miere si a ramas cu buza umflata. Sute de milioane de dolari au intrat in combinat si probabil ca nu se vor mai intoarce  la bugetul tarii. De ceva vreme, se acrediteaza ideea ca grupul siderurgic LNM Holding, detinut de miliardarul Lakshmi Mital, e un fel de inger salvator al investitiei. Va cumpara combinatul si va pune pe picioare investitia. Adevarul este ca functionarea in conditii de eficienta ( nu constructia ) combinatului nu mai este posibila . Tona de pelete produsa la CIM Krivoi Rog trebuia sa coste cam 30 de ruble transferabile ( Rbl. Tr. ), pe vremea URSS. In conditiile in care materia prima reprezenta zero la costuri. Acum muntii de steril apartin cuiva si au o valoare. Gazul si energia electrica veneau de la sovietici. Pe nimic. Astazi, totul costa. Tona de pelete ar fi prea scumpa. Reprezentantii Mital in Romania ne-au declarat ca achizitionarea combinatului a ramas la nivel de intentie. SIE si SRI ne-au dat de inteles ca CIM KRIVOI ROG este o afacere prea complexa. O gaura de peste un miliard de dolari ! Nu e de nasul ziaristilor. Au dormit in cizme. Alaturi de ministere si antreprenori, se fac vinovati de subminarea economiei nationale.

NOTA DE FUNDAMENTARE A  CIM KRIVOI ROG A DISPARUT DUPA ‘89

Romania a fost fortata sa adere la Conventia Multilaterala , in cadrul sedintelor CAER. URSS  conditiona livrarile de concentrat, aglomerat si pelete la Combinatul Siderurgic Galati, de aceasta participare. S-a stabilit ca timp de 10 ani de la punerea in functiune ( PIF ), Romania va primi anual 3 milioane de tone de pelete din productia combinatului de la Dolinskaia, deci 30 de milioane de tone de pelete in contul cotei sale de participare. Conventia Bilaterala Romano-Sovietica  a fost bazata pe  Nota de Fundamentare intocmita, promovata, sustinuta si gestionata de fostul MCECEI. Documentul a disparut imediat dupa  1989.

 Nota avea avizele :

–         proiectant general IPROMET

–         proiectant de specialitate ISPIF

–         antreprenor general ARCOM

–         antreprenor de specialitate ARCIF

–         furnizor general intern CIUMP Iasi – pentru utilajele livrate in contracte de comert exterior

–         MCECEI ( imputernicit al statului roman sa semneze conventia ), MATGF, MCInd, CSP, Mmet si CC al PCR.

Nota de fundamentare s-a bazat pe proiectul tehnic sovietic ( PT ),  pe studiul tehnico-economic ( STE ), puse la dispozitie si pe ofertele participantilor care au avizat-o. Pentru fundamentarea cadrului juridic si delimitarea responsabilitatilor, in baza Conventiei Bilaterale, au fost elaborate acte normative interne. Decretul Consiliului de Stat nr. 156 / iunie 1987 care defineste participantii la realizarea afacerii, cu responsabilitati clare si precise, modul de coordonare interna si externa, organizare si organigrame. Imputerniceste intreprinderile de comert exterior ARCOM, UZINEXPORTIMPORT si ARCIF sa semneze contractul de antrepriza ca cea mai importanta componenta a afacerii Krivoi Rog. Decretul a fost intocmit, promovat si sustinut de MCInd si s-a bazat in principal pe decretul 242/1974 si decretul 138/1976.Conventia Interbancara si alte acte normative cu regim intern specific MCInd, MCECEI, MICM, MIET, MIM, MF, etc. Prin acestea sunt constituite mecanismele interne cu sarcini si responsabilitati  privind participarea la realizarea afacerii Krivoi Rog sau dupa caz, numai a combinatului CIM Krivoi Rog .Persoanele fizice care au conceput, sustinut si participat pana in decembrie ’89 la afacerea Krivoi Rog, cu mici exceptii nu mai sunt in viata , in tara sau in activitate.

IN ATENTIA MINISTERELOR SI A SERVICIILOR DE INFORMATII

METODOLOGII DE DEVIZARE CIM KRIVOI ROG

Pentru ca directiile economice din cadrul serviciilor speciale sa nu piarda prea mult timp, le punem la dispozitie alfabetul CIM Krivoi Rog. In baza temei tehnice sau a PT, IPROMET ( proiectantul general ) intocmea documentatia de executie. Aceasta era avizata de proiectantul general ucrainean MEHANOBRCERMET sau de proiectantul de specialitate corespondent KRIVBASPROIECT. In baza avizului “ bun de executie “, conform DE (documentatiei de executie), devizistii ucraineeni intocmeau devizele pe proiecte. Masuratorile din devize coincid 100% cu cele din DE, iar valoarea este cea din PT ( daca nu intervin modificari calitative sau cantitative ). Devizele negociate cu partea romana, semnate se predau antreprenorului general ARCOM si a celui de specialitate ARCIF. Pe parte de utilaje si constructii metalice, UZINEXPORTIMPORT intocmea, sustinea si concilia obiectiunile. Odata conciliate, devizele erau lansate in executie, fabricatie, procurement. Prevederile devizelor ( cantitati, preturi, calitati ) sunt cele care fundamenteaza situatiile de lucrari. In baza lor, se intocmeau facturile neplatibile ( pentru predari partiale sau pe faze ) si facturile platibile. Suma facturilor platibile reprezinta datoria Ucrainei fata de Romania. Suma facturilor neplatibile reprezinta lucrari partial executate si nepredate, dar recunoscute. Cu cel putin 2-3 luni inaintea incheierii anului fiscal, in santier, “Conducerea Grupului” reprezentata de director general Racaru , impreuna cu inginerul sef IPROMET,  cu directorii filialelor ARCOM, ARCIF si UZINEXPORTIMPORT, cu conducerea KGOKOR, in limita Contractului de Antrepriza stabileau pentru anul urmator volumele de lucrari pe obiecte si subobiecte. Protocolul semnat devenea act executiv si fundamenta in fiecare din cele doua tari, volumul de valuta ( lei, ruble, $ ) necesare pentru finantarea obligatiilor ce rezultau din protocol. Volumele sunt cele din DE, iar valorile cele din devizele conciliate si predate oficial de beneficiar ( KGOKOR ) catre antreprenorii romani ARCOM si ARCIF. Pentru utilaje si echipamente este imposibil sa se fi comis erori cantitative, dar calitativ pot fi facute derogari care, in general nu se accepta ca divergente de pret. Pentru materialele care se inglobeaza, ciment, caramizi, materiale de protectie, invelitori, etc din curtea antreprenorilor, teoretic, cantitatile din devize corespund DE. Cu marjele in plus acordate de prevederile legale. Daca in devize, din considerente de firma au fost acceptate si alte cantitati, inclusiv manopera pentru alte cauze ( vilele conducatorilor KGOKOR, drumuri si alte facilitati ), este evident ca exista o acoperire in pretul datorabil , dar costurile din tara suportate de la bugetul de stat ( valori materiale + manopera + lipsa productivitate generala + transporturi + vama + profitul antreprenorului ) sunt considerate paguba si au conotatii penale. Acelasi lucru e valabil pentru stocuri.  Stocurile din santier sunt fundamentari ale antreprenorilor facute cu beneficiarul si nefinalizate in lucrari.  Daca sunt in aceasta categorie, pot reprezenta furt.

Custodiile UZINEXPORTIMPORT, din tara, reprezinta utilaje, echipamente si aparataj cerute de antreprenori si netrimise de UZIN pentru a nu fi devalizate sau distruse. Situatia reala a investitiei nu reclama trimiterea lor la momentele solicitate de antreprenorul general.

Custodiile confirmate beneficiarului, legal sunt cu valori de factura neplatibila, deci lucrari efectuate.

“PROFESIONISTUL” NEGOCIERILOR EXTERNE

A BORAT PE MASA OFICIALA

Din punct de vedere executiv, CC al PCR l-a numit pe Ion Dinca responsabil cu realizarea tehnica a investitiei. Dinca, prin intermediul prim ministrului Dascalescu, l-a numit pe Iancu Geangala ( sef al Colectivului de Coordonare al Consiliului de Ministrii ), responsabil cu realizarea Contractului de Antrepriza. In santier, Guvernul Romaniei, era reprezentat de Constantin Racaru, director general.  Racaru, sotul nepoatei lui Dascalescu, era subordonat direct Consiliului de Ministrii. Un tip istet, alcoolic, tupeist si cam badaran. La Kiev, in prezenta tuturor directorilor participanti la CIM Krivoi Rog, a ministrilor adjuncti ai Ucrainei, beat manga, s-a ridicat sa zica si el un “spici”. N-a mai apucat. A ridicat cu greutate paharul. Cei peste 50 de comeseni au facut liniste. Cand a cascat ciocul, a borat pe masa oficiala . Romanii au sarit si-au luat repede porcul de la fata locului . Slugile au facut curatenie. Nemtii si cehii au ramas blocati. Rusii s-au prabusit de ras. Omul lui Dascalescu isi daduse masura. Unul dintre cei implicati este si Dorinel Mucea. Fost pana de curand consilier de stat al ministrului Dan Ioan Popescu, Mucea este taticul privatizarilor in minerit.

Sorin Negrea, director general al Departamentului de Comert Exterior din Ministerul Industriei. Dupa ’89 a fost trimis in Canada apoi a facut un SRL cu Avram, Mucea si Postelnicu ( fost director Masinexport, fost ministru adjunct in MICM, apoi dupa ’89 ambasador in Canada ). Avram este presedinte al  grupului nuclear si termoenrgetic  Tender. Mucea a fost trimis la inaintare in MIC,  fiind uns presedinte de CA la Termoelectrica, apoi vanzator sef de active gestionate de MIC. Ministrul Stanescu – activist politic, arogant fara nici o experienta in investitii complexe, carierist pe filiera PCR. A fost permanent consiliat de Bejan Horia Constantin, fost director general adjunct al Directiei de Comert Exterior. Alt strain in domeniul investitiilor complexe. Secretarul de Stat Popa Virgil. Din sef serviciu CTC s-a trezit director general la Automatica, vicepresedinte PDSR si apoi secretar de stat. A fost preocupat mai mult de cariera politica . Nu a inteles nimic din Krivoi Rog si nu s-a implicat activ. Secretarul de stat Buruiana a avut aplomb in discutiile cu partenerul stiind bine limba rusa si ucraineana. A fost senator PNTCD si inginer-sef la Onesti. Om in varsta ,cu mare experienta . Excelent profesionist, a inteles imediat totul si a sesizat punctele slabe in santier. A fost schimbat cu un alt activist PNTCD care nu avea nici o treaba cu comertul exterior. Borbely Laszlo, fost secretar de stat UDMR , actual ministru . Om de logica, fara cunostinte si experienta in investitiile complexe. A vorbit logic, fara esenta. Nu a facut nimic bun, dar nici nu a derapat. Directorul General Adjunct in Ministerul Industriilor,  Bejan Horia Constantin – fara pregatire tehnica si comerciala. Omul de taina pentru orice problema Krivoi Rog. Implicat in scandalul licentelor de import autoturisme fara taxe vamale. In relatii foarte stranse cu mafia moldoveneasca a motorinei. A facut mai multe deplasari in SUA si Cuba decat la Krivoi Rog, de care raspundea. Acum e angajat al patronilor pe care i-a servit: kaghebistul trecut in rezerva Javolski si o firma rusa mare de recuperari creante garnisita cu “oameni de bine”. Directorul General cu rang de Ministru Adjunct – Velciu Vasile Valeriu. Om sarac pana in ‘93-’94. S-a asociat cu acelasi Javolski  in firma Unicapital. Este unul dintre cei mai bogati bucuresteni la ora actuala.  Dupa 1990 toti au participat la  tratativele cu ucrainenii. Stiau totul asupra pozitiei noastre in problemele divergente. Nici Bejan, nici Velciu nu au pregatit tratativele prin transmiterea de pozitii ferme, in scris din timp, spre analiza partenerului. Oricum, discutiile au fost un esec. In momentul de fata, unul din putinii specialisti in viata care ar mai putea descalcii itele afacerii este Gheorghe Radulescu. Cunoscator de limba rusa si ucraineana. Dar l-au trimis si pe el in Bulgaria.

APARTAMENTE IN LOCATIE ARCOM, VILE IN SNAGOV SI IN BANEASA

ARCOM SA a intrat in proprietatea unor materiale din santier doar pe baza valorii medii contabile. O smecherie ieftina care nu tine seama de valoarea reala calculata mai jos. S-au facut reexporturi masive fara nici o baza legala. Relatia Mocanu – Cernomardin in zona Maloiaroslavet si Astrahan a adus multi bani in buzunarul ARCOM. Dar a prejuduciat grav statul roman. Trebuie anchetata urgent modalitatea in care s-au instrainat materiale de o valoare considerabila. In baza carui act normativ, legalitatea si legitimitatea acelui act, expertiza contabila, expertiza juridica.  PNA si  Curtea de Conturi  trebuie sa ia masuri asiguratorii de recuperare a banilor. Faptele sunt penale si nu se prescriu. Toate materialele, echipamentele si furniturile destinate CIM Krivoi Rog au fost aduse in depozitele santierului Dolinskaia in regim “ scutit de taxe vamale “. Atat la exportul din Romania, cat si la importul in Ucraina. O vanzare directa din depozitele romanesti este legal imposibila, atat dupa legislatia noastra cat si dupa cea a Ucrainei. Materialele din stoc, fie plusuri fata de devize, fie economii, fie de alta natura, sunt proprietatea statului roman. Ministerul de Finante a finantat totul in ruble , lei si dolari. Valoarea contabila nu contine cele doua taxe si nu contine dobanzile aferente. Valoarea reala si legala a materialelor din santier este expresia sumei valorii de procurare din tara + transportul intern + taxe export + taxe import + transport extern + descarcare + magazinaj  + dobanda credit + profit vanzator ( minim 10%, cum era prevazut inainte de ’89 ). Abia dupa plata acestor costuri catre Ministerul de Finante, direct sau prin ordonatorul de credite MLPAT, antreprenorii puteau devenii proprietari. O posibila si probabila inginerie a vizat scoaterea unui act ilegal, care sa permita vanzarea activelor statului din stoc santier la cel mult valoarea contabila inregistrata in santier. Fara nici un cost din cele suplimentare si fara plata transportului marfii in noua locatie. S-a pus in opera si s-a incasat contravalorea marfii si serviciilor. S-a realizat astfel, o vanzare ilegala si pagubirea multipla a statului. Trebuie vazut daca situatia materiala a celor implicati, direct sau prin avize, a suferit ceva imbunatatiri in perioada promovarii actului si a valorificarii afacerii. Apartamente in locatie ARCOM, vile pe la Snagov, Baneasa, in alte locatii turistice, etc. Fiindca serviciile speciale dorm, Parchetul National Anticoruptie si Politia Economica ar trebui sa se autosesizeze. Sunt multe personaje politice si cu functii administrative care au beneficiat de contracte individuale ( constructii vile, case, apartamente, etc ).  Firma ARCOM S.A., conducerea ei si baieti buni din ministere sunt adevaratii beneficiari ai vilelor din Snagov, Baneasa si Dolinskaia.

MASURI DE URGENTA IN VEDEREA RECUPERARII INVESTITIEI

In raport cu Ucraina – Reconsiderarea Protocolului din 05.05.1994 semnat la Kiev prin  scoaterea din conventie si constituirea ca datorie de sine statatoare a :

–         locuinte  + auxiliare – 170 mil Rbl. Tr. + dobanzi ;

–         livrari catre alte combinate din Ucraina – 25, 4 mil  Rbl. Tr. + dobanzi intercalare + dobanzi credit.

Mentinerea in conventie a combinatului propriu-zis cu o valoare de 464 mil. Rbl. Tr.  Valoarea de vanzare catre Mital nu ar trebui sa fie mai mica decat valoarea metalului ( fier, otel inox, cupru, tubulatura, etc ) inglobat, evaluat ca “fier vechi”. Numai dobanda creditului ( 3%/an) inseamna peste 75% peste valoarea din conventie. Dobanda intercalara, practicata in contractele de comert exterior, asa cum au fost cele incheiate de UZINEXPORTIMPORT pentru utilaje, ca Furnizor General Extern ( FGE) , depaseste 100% din valoarea de contractare. Este posibil ca real  ( numai BCR si MF pot calcula exact ), valorile datorate pentru locuinte + auxiliare sa fie 170 mil.Rbl. Tr. X 1,75 = 295,5 mil. Rbl. Tr. ( 335,16 mil $ ). Valorile datorate pentru utilajele livrate in Ucraina sunt de circa 65 mil. $. Per total circa. 400 mil. $.

In raport cu Rusia –  Cele 93,4 mil. Rbl. Tr. ( aprox. 105 mil $ ) au o valoare reala de cca. 250 mil. $ ( dobanda intercalara + dobanda creditului ). Suma datorata de Rusia.

In total, 400 mil.$ Ucraina + 250 mil.$ Rusia = 650 mil.$ Am cheltuit 848 mil.$. Avem de luat 650 mil.$.  Pierdem numai dobanzile.

O eventuala ancheta a PNA trebuie sa aiba in vedere : derularea externa dupa decembrie 1989; profesionalismul celor care au condus  tratativele externe, activitatea serviciilor speciale, valorificarea creantelor externe din sfera MIC, ( toate creantele inclusiv actiunile desfasurate de angajatii MIC cu functii, inclusiv ministrul plin in operatiuni dirijate de recuperatorii rusi si mafiotii basarabeni ). Masuri immediate la nivel de Guvern si Presedentie :

1. Crearea unui organism cu putere decizionala subordonat Presedentiei, condus de un director cu rang de ministru secretar de stat ( pentru reprezentare externa ) care sa valorifice investitiile complexe Krivoi Rog, Las Cariocas, Mozambic, Turkmenistan, etc.
2. Revederea de catre MF, Curtea de Conturi, si Politia Economica a modului in care au fost cheltuiti banii publici. Recuperarea banilor cheltuiti. Verificarea conventiilor si contractelor in barter sau compensare in conturile de clearing.
3. Verificarea  reexporturilor practicate de antreprenorii romani. Mai ales  pe relatia Maloiaroslavet, Astrahan, Kazahstan si Bucuresti.
4. Stabilirea regimului juridic al Conventiei Krivoi Rog incheiata cu Ucraina, fara sa fie reglementata in totalitate Conventia cu fostul URSS.

SERVICIILE SPECIALE AU STIUT, DAR N-AU FACUT NIMIC

Legic si logic, semnarea Protocolului de modificare a Conventiei Romano-Sovietice cu Ucraina la 05.05.1994,  s-a facut fara incheierea in prealabil a unui document cu Rusia, urmasa declarata si recunoscuta a URSS. Drept consecinta, nici Rusia, nici Ucraina nu recunosc ca datorie, utilajele livrate altor combinate metalurgice decat cele din Ucraina. Valoarea de 93,4 mil. Rbl. Tr. adusa la zi prin dobanzi, la cursul 1 Rbl. Tr. = 1,1266 $, este de cca. 250 mil. $. Cu Ucraina nu exista o conventie interbancara care sa acopere Conventia Bilaterala. Nimeni nu a vazut protocolul Ruso-Ucrainean ( invocat verbal in tratative ) conform caruia investitiile reciproce pe teritorii extra-statale sunt proprietatea statului unde sunt amplasate. Asa- zis-ul Protocol Zero. Din punct de vedere legal, Conventia Romano – Sovietica este inca activa. Tragem concluzia ca aceasta investitie a fost destinata jafului si imbogatirii unor firme si persoane. Afacerea Krivoi Rog nu a interesat pe nimeni. In varful piramidei au fost numai amatori, activisti politici promovati administrativ. Structurile de conducere si subordonare unica a derularii au fost distruse din prostie, din oportunism, din calcule de destabilizare comerciala si din ignoranta. Lipsa unei derulari externe ferme a dus la catastrofa. Serviciile secrete au stiut ca o gasca de interese au indepartat de la derularea externa,  meseriasi intransigenti, promovand haosul si lichelismul. Toate interventiile  facute la Ministerul Industriilor si Comertului, pentru reglementarea regimului juridic al Conventiei si pentru aducerea profesionistilor in derularea externa, au fost ignorate . Serviciile speciale au primit informatii complete si din timp privind lucrul de pomana, fara o pregatire logistica comerciala, fara o pregatire minima a tratativelor. Lipsa masurilor comerciale ( sub aspect juridic ), de recuperare neconditionata a sumelor datorate de rusi si ucraineni. Nu s-a verificat sinceritatea si corectitudinea celor pusi sa conduca tratativele. Toate informatiile dintr-un contract sunt secrete pana la semnarea acestuia. Serviciile speciale, ministerele si antreprenorii poarta cea mai mare vina pentru gaura de sute de milioane de la buget. Au stiut totul, au fost informate. Au fost complici la decapitarea derularii externe pe CIM Krivoi Rog. Au compromis grav interesele statului roman.

ALFABETUL AFACERII CIM KRIVOI ROG

 

1. 1.     Extern

Conventia Multilaterala  – URSS, Romania, RDG, Ungaria, Ucraina – dec. 1983

Conventia Bilaterala Interguvernamentala – Romano-Sovietica – dec. 1986

Contractul de Antrepriza semnat cu URSS cu termen de punere in functiune ( TpF ) – 12.07.1987

Protocol la Contractul de Antrepriza semnat cu Ucraina cu TpF – 20.06.1996

Protocolul de modificare a Conventiei Bilaterale Romano-Sovietice – 05.05.1994

Alte protocoale aditionale semnate dupa 05.05.1994

Conventia interbancara si de sedere.

1. 2.     Intern

NOTA DE FUNDAMENTARE – exemplare disparute !!!!

–         cuprindea avize tehnice, comerciale, de eficienta si POLITICE

Decret 156/iunie 1987 – fundamentat pe Decretul Consiliului de Stat 242/1974, nepublicat in Monitorul Oficial si Decretul 138/1976

Legea 95/ 1993

Alte acte normative  ( legi, ordonante, ordine ) cu continut de derulare operativa.

Participanti la Combinatul de Imbunatatire a Minereului de Fier de la Krivoi Rog – KGOKOR Dolinskaia

Ucraina – 56,7 % ( include si cota RDG de circa 11 % )

Romania – 26,7 %

Slovacia – 16,2 %

Bulgaria – 0,4 %

COTA DE PARTICIPARE reprezinta cantitatea de pelete angajata a fi preluata din productia combinatului, dupa punerea in functiune, nu cota de participare in finatare. La nivel de STE ( proiect tehnic ), deoarece Romania nu realiza cota de 26,7 % ( respectiv 3 milioane de tone pelete pe an timp de 10 ani ), din valoarea combinatului si a obiectelor social-culturale, s-a obligat sa vireze in contul diferentei ( circa 148 milioane ruble transferabile ) utilaje si echipamente altor combinate metelurgice din fosta URSS ( inclusiv Ucraina) prin contracte de comert exterior.

Schema afacerii CIM Krivoi Rog

Conventie Multilaterala

Conventie Bilaterala

Contractul de Antrepriza – combinatul propriu-zis

–         obiecte social – culturale

–         locuinte

Contractul de Comert Exterior pentru livrari utilaje si echipamente altor combinate decat Krivoi Rog

–         livrari pentru beneficiari din Ucraina

–         livrari pentru beneficiari din fosta URSS, altii decat Ucraina

PARAMETRII TEHNICO-ECONOMICI

Conform conventie          Conform protocol

Romano- Sov. 1986                  Rom.-Ukr. 1994

Capacitate CIM                        12,0   pe 4 linii                 9,0   pe 3 linii

ARCOM + ARCIF               787,54 mil. Rbl. Tr.         774,54 mil. Rbl Tr.

( 872,597 mil. $ )

–         locuinte si obiecte social                                              98,77 mil. Rbl. Tr.

culturale

–         obiecte auxiliare                                                          70,60 mil. Rbl. Tr.

–         lucrari C + M                                                             290,19 mil. Rbl. Tr.

UZINEXPORTIMPORT                                            173,95 mil. Rbl. Tr.

ca Furnizor General Intern (FGI).

– livrari utilaje, echipamente, proiectare, control de autor

 

UZINEXPORTIMPORT                                             36,60 mil. Rbl. Tr.

ca FGE.                                                                          ( realizat 25,4 )

–         livrari utilaje pentru combinate metalurgice altele decat Krivoi Rog

104,43 mil. Rbl. Tr.

( realizat 93,4 )

–         livrari de utilaje pentru combinate din fosta URSS altele decat cele pentru Ucraina

Evaluarea in US $ s-a facut la cursul  1Rbl. Transferabila = 1,2266 $. Prin protocolul din 05.05. 1994, Ucraina a recunoscut in obligatia sa de rambusare numai suma de 25,4 mil. Rbl. Tr., diferenta de 93,4 mil. Rbl.Tr. fiind a Rusiei, conform declaratiei sale. Diferenta de 36,60 mil. Rbl.Tr. fata de 25,4 mil. Rbl.Tr. realizat este valoare necontractata si reduce cota de participare. 104,43 mil. Rbl.Tr. este suma nerecunoscuta de Ucraina conform celor de mai sus. Diferenta de 11,03 mil. ruble ransferabile

( 104,43 mil. Rbl.Tr. – 93,4 mil. Rbl.Tr. ) sunt contracte anulate ce reduc cota de participare. Valorile exprimate in mil. Rbl. Transferabile se rotunjesc.

Combinatul propriu-zis : 173,95 mil. Rbl.Tr.+ 290,19 mil. Rbl.Tr.= 464,14 mil. Rbl.Tr., adica 464 mil. Rbl. Tr.

Locuinte  + auxiliare : 98,77 mil. Rbl.Tr. + 70,60 mil. Rbl.Tr. = 169,37 mil. Rbl.Tr., adica 170 mil. Rbl. Tr.

Livrari catre alte combinate : 25,4 mil. Rbl.Tr. + 93,4 mil. Rbl.Tr. = 118,8 mil. Rbl.Tr., adica 119 mil. Rbl. Tr.

TOTAL         ( cu livrari catre altii )        753 mil. Rbl. Tr. ( 848,3 mil $ )

Șpanul corupției din ochiul ministrului Ovidiu Silaghi

DECLARAŢIE DE PRESĂ

Remus Şpan, simbolul corupţiei din instituţiile anticorupţie

Numele poliţistului rău-famat Remus Şpan apare din nou într-un mare scandal de corupţie, în care joaca rolul intermediarului în mituirea ministrului Transporturilor, Ovidiu Silaghi, de către patronul firmei Romstrade, Nelu Iordache, “regele asfaltului” arestat pentru fapte grave de corupţie. Şpan a fost angajat de Iordache şef al compartimentului de securitate al companiei aviatice Blue Air, după ce a fost trecut în rezervă în 2010, în urma unor acuzaţii de corupţie şi de încălcare a legii siguranţei naţionale. Cu Silaghi, Şpan se ştia din perioada cȃt a fost şeful SIPI Satu Mare (2001-2003), ajungȃnd în relaţii strȃnse de amiciţie după ce Silaghi a devenit ministrul Turismului, Comerţului, IMM-urilor şi Profesiilor Liberale în Guvernul Tăriceanu II. Pe parcurs, Şpan i-a devenit consilier de informaţii lui Silaghi, întȃlnindu-se fie în hotelul în care politicianul sătmărean locuia în Bucureşti (Radisson), fie la domiciliul acestuia din Satu Mare. Foarte probabil că Şpan i-a procurat lui Silaghi aparatul de bruiaj a interceptărilor telefonice, întrucȃt se îndeletnicea cu aparatura de interceptare şi de bruiaj.
Deşi a fost un elev mediocru în scoala generală, la liceu şi la Academia de Poliţie, distingȃndu-se doar prin înălţimea puţin peste 1.50m, Şpan a avut o ascensiune profesională fulminantă. A debutat ca poliţist de circulaţie în Poliţia oraşului Baia Sprie, iar, după doi ani de poliţie rutieră, a fost promovat, graţie chestorului Pavel Abraham, pe atunci şeful Inspectoratului General de Poliţie, care-i este unchi, în serviciul secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor, ocupȃnd funcţiile de şef al SIPI Maramureş (1999-2001) şi de şef al SIPI Satu Mare (2001-2003). Ȋn 2003, după înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, Şpan a fost promovat şef al Poliţiei Judiciare a PNA, graţie chestorului Virgil Ardelean, şeful serviciului secret al MAI (DGIPI), care urmărea astfel să controleze activitatea proaspăt înfiinţatei intituţii anticorupţie. Ȋn 2005 a fost promovat director adjunct al Direcţiei Generale Anticorupţie, o altă instituţie anticorupţie nouă, graţie ministrului de interne în funcţie, Vasile Blaga, avȃnd ca misiune principală monitorizarea directorului DGA, procurorul Marian Sȃntion. Ȋn 2006 a devenit consilier personal al ministrului de interne Vasile Blaga, în 2007 a fost numit locţiitor al şefului Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră, iar în 2008 a devenit şeful Direcţiei Tehnice din cadrul DGIP, care se ocupa cu interceptarea convorbirilor telefonice şi ambientale.
Remus Şpan a lăsat, precum un dihor, o dȃră murdară, penală, în urma sa în toate intituţiile în care a deţinut funcţii de conducere. A fost mutat de la SIPI Maramureş la SIPI Satu Mare în urma unor acuze de corupţie şi de abuz în serviciu. Ca şef al SIPI Satu Mare, a fost implicat în activităţi de contrabandă cu ţigări şi cu autoturisme furate din Occident, fiind monitorizat în acest sens de SRI. Şeful SRI Satu Mare din perioada respectivă a fost eliberat din funcţie pentru că a dezvăluit legăturile sale cu capii reţelelor de contrabandă. La Satu Mare a fost implicat şi într-un accident mortal de circulaţie, comis în stare de ebrietate, dar a scăpat basma curată. Ȋn perioada cȃt a deţinut funcţiile de şef al Poliţiei Judiciare a PNA, director adjunct al DGA, locţiitor al şefului Poliţiei Naţionale de Frontieră şi şef al Direcţiei Tehnice din DGIPI, Remus Şpan a fost implicat în contrabanda cu ţigări şi cu utilaje grele din judeţele Satu Mare şi Maramureş. Şefii reţelelor de contrabandă cu ţigări din Romȃnia şi Ucraina l-au poreclit “Ȋmpăratul”, la Şpan ajungȃnd grosul taxelor de protecţie achitate de contrabandişti. Ȋn 2007, cȃnd a fost organizată o amplă operaţiune de capturare a contrabandiştilor din judeţul Maramureş care aduceau utilaje grele din Uniunea Europeană, la care au participat circa 1000 de poliţişti şi jandarmi, a existat bănuiala că Remus Şpan l-a avertizat telefonic pe şeful reţelei cu privire la această acţiune. Ȋn 2007, ministrul de interne Vasile Blaga l-a eliberat din funcţia de consilier personal, după ce s-a descoperit că Şpan a intervenit la procurori anticorupţie în favoarea unor poliţişti de frontiera din judeţul Satu Mare care erau anchetaţi de DNA pentru implicarea în contrabanda cu ţigări. Blaga a aflat atunci şi faptul că Şpan i-a xerocopiat toate dosarele în care a fost implicat la instanţele din judeţul Bihor, între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale din 2004, pentru a fi folosite în scop de şantaj de către şefii săi. Ȋn 2010, Şpan a fost dat afară din DGIPI şi trecut în rezervă, după ce s-a constatat implicarea sa în cazul Puiu Popovici, întocmindu-i-se un dosar pentru fapte de corupţie şi un dosar pentru infracţiuni la legea siguranţei naţionale. Subalterni din serviciul secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi procurori din instituţiile anticorupţie au afirmat că Şpan s-a îndeletnicit permanent cu interceptarea ilegala a convorbirilor telefonice, furnizȃnd informaţii obţinute în acest mod unor politicieni, oameni de afaceri sau interlopi.
Pȃnă în prezent, Remus Şpan nu a fost trimis în judecată în niciunul din dosarele în care a fost anchetat. Ȋn toamna anului 2005 am depus împotriva sa un denunţ la DNA cu privire la mai multe fapte de corupţie şi de abuz în serviciu, dar pȃnă acum nu mi-a fost comunicată soluţia emisă în cauză. Spre stupefacţia multora, la începutulacestui an, Şpan a fost angajat consilier personal al primului adjunct al ministrului de interne, chestorul Anghel Andreescu-Ologu. Probabil cu concursul ministrului Radu Stroe, cu care se cunoştea din perioada în care acesta a fost parlamentar liberal de Maramureş.
Cum a reuşit să fie promovat şi să reziste în serviciile secrete şi în intituţiile anticorupţie un individ atȃt de compromis moral şi penal? Raspunsul e simplu: graţie sprijinitorilor şi beneficiarilor săi din instituţiile statului şi din clasa politică. Astfel, din zona instituţională a fost susţinut pe parcurs de chestorul Pavel Abraham, fost şef al Inspectoratului General de Poliţie, chestorul Virgil Ardelean, fost şef al Direcţiei Generale pentru Informaţii si Protecţie Internă (serviciul secret al MAI), generalul Ilie Botoş, fost procuror şef adjunct al PNA şi procuror general al Romȃniei, actualmente consilier la Cancelaria primului ministru, generalul Marcel Sȃnpetru, fost procuror general adjunct al Romȃniei, chestorul Nelu Pop, fost şef al Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră, actualmente şeful Oficiului Naţional pentru Imigraţie. Din zona politică, principalii protectori ai lui Şpan au fost ex-miniştrii de interne Ioan Rus (PSD), Vasile Blaga (PDL), Cristian David (PNL), Radu Stroe (PNL), senatorul PNL Monica Nicolai şi deputatul ex-ministru liberal Ovidiu Silaghi. Cu David, Nicolai şi Silaghi a ajuns să se tutuiască şi nu numai.

21.08.2013

Senator
Valer Marian

PS: Culmea ironiei, Şpan se lăuda nu numai cu înalţii săi protectori, ci şi că ar fi mare mason, etalȃndu-şi în apartamentul în care locuia în Bucureşti şorţuleţul de mason şi o pereche de manuşi de box categoria cocoş. Şpan s-a mai lăudat apropiaţilor săi că a scos mulţi bani de pe milionarul Nelu Iordache, cu care şi-a făcut o vilă la Snagov şi a cumpărat, împreună cu un om de afaceri din zona Oaşului, un hotel în staţiunea montană Buşteni.

Remus Șpan în alte articole

M.A.I. nu vrea sa-si scoata barna coruptiei din ochi

Contrabanda la granita de nord-vest a Romaniei

1 Noiembrie 2005 – România liberă

Contrabanda la granita de nord-vest a Romaniei

de EDUARD OVIDIU OHANESIAN

Stam prost la capitolele coruptie si securizarea granitelor. UE vrea pestii cei mari. Presedintele Traian Basescu a vazut (steguletul) rosu in fata ochilor si a decretat „Toleranta zero la coruptie!” Lista procurorilor cu bube-n cap a produs efectele scontate. Speriat, Ioan Moldovan, seful PNA Oradea, protectorul traficantilor, da pe goarna primul dosar. PNA (actualul DNA) emite un amarat de comunicat. Sunt descrise cu lux de amanunte coruptia si traficul ilegal in vamile din nord-vestul tarii. Femeile sunt promovate in tura de noapte. Remus Span – tartorul coruptiei. Ion Amarie a ascuns dovezile. In comunicatul PNA se precizeaza ca de mai multi ani vamile din nord-vestul Romaniei (Bors, Petea, Urziceni) sunt controlate de o retea de trafic de persoane. Sunt implicati 41 de agenti ai politiei de frontiera si vamesi. Patronii unor firme de transport de persoane, impreuna cu politistii de frontiera, au creat o schema prin care au scos ilegal din Romania peste o mie de persoane. Spagile variau intre 20 si 100 de euro de persoana. Viitorii „occidentali” intrau mai intai in contact cu unul dintre transportatorii „agreati” la frontiera. Din apropierea granitei erau preluati de taximetristi binevoitori si scosi din tara in schimbul unei sume ce varia de la 20 de euro pentru romani pana la 100 de euro pentru romi. Politistii de frontiera ii inregistrau ca si cum au trecut granita pe jos sau cu masini cu numere de inmatriculare false. Nicidecum cu taxiul. Pentru romanii care depasisera termenul legal de sedere in spatiul Schengen se instituise o alta spaga. Intre 20 si 100 de euro plateau cei care se intorceau dupa mai mult de trei luni din Occident. „Procurorii au audiat peste 250 de martori, din care 31 soferi de microbuz; peste 700 de martori plecati din tara sunt dati in consemn la frontiera pentru a fi citati la intrarea in tara spre a fi audiati; suspectati de luare de mita peste 35 de politisti de frontiera si 6 vamesi”, se arata in comunicatul PNA. De fapt, tot scandalul a inceput cu autodenuntul Olimpiei Huzgau, patroana firmei de transport persoane COEXPRES SRL Satu Mare. Olimpia a divortat de sotul sau Mihai. Din surse neoficiale am aflat ca fata a mituit toata frontiera. Din Satu Mare pana la Bors. Contactat telefonic, seful PNA Oradea, procurorul Ioan Moldovan, a recunoscut: coruptia din vami are caracter de fenomen. Dar ne-a spus ca dosarul nu se face la comanda.
Ce nu spune procurorul Moldovan
Luat in vizor de ministrul Justitiei, Monica Macovei, procurorul Moldovan a aparut la televiziunea protectorilor sai. Doi frati patati. Se lauda cu activitatea desfasurata. Dosarul dat pe goarna de procuror este doar varful aisbergului. Multe dosare grele de coruptie asteapta solutionarea. In mod normal, fiind vorba de sume mici, pana in 300 de euro, dosarul trebuia predat Parchetului Satu Mare. Ori Moldovan nu vrea sa scape lucrurile de sub control, ori din sumele mici se facea cheta, iar suma rezultata ajungea la „protectori”. In ultimele 6 luni s-a constatat o scadere a traficului in vama Petea. Traficantii si-au mutat afacerile in alte zone mai „permisive”. Vamile Bors si Valea lui Mihai din judetul Bihor. Am aflat ca numai in localitatea Certeze sunt 46 de firme de transport de persoane. Oamenii accepta cu greu sa vorbeasca. Vamesii sunt avertizati inainte de controale. Asa se intampla pe toata frontiera. Se zvoneste ca generalul Vasile Motoc, loctiitorul sefului Directiei Nationale a Politiei de Frontiera, Nelu Pop, are la Oradea o firma de transport implicata in afaceri necurate. Marcel Ardelean, fost sef de punct la vama Petea, a inaintat o informare completa fostului sef al politiei de frontiera Aurel Neagu. Informarea s-a pierdut, iar Ardelean este trimis in Franta pe probleme de emigratie ilegala. Dosarul traficantilor de masini Man Danut si Ioan Opris este pe rol la Judecatoria sectorului 3. Are 11 volume si pare a nu se mai incheia niciodata. SRI a demontat cu greu mecanismul traficului cu masini furate. Traficantul polonez intra in Romania cu o masina furata pe care i-o preda lui Man. Acesta, beneficiind de relatiile sale, il scotea pe infractor in Ungaria, tot prin vama, dar pe sensul de intrare in Romania. Astfel, dupa 10 minute, desi polonezul nu figura ca a iesit din Romania, era in evidenta ungurilor.
Ce spun sefii politiei de frontiera
Nu spun nimic. N-au auzit, n-au vazut. „In acest caz de consemn la frontiera inseamna ca noi avem sarcina sa aducem persoanei la cunostinta faptul ca trebuie sa se prezinte pentru a fi audiat in calitate de martor”, ne-a declarat prim-adjunctul sefului IJPF Satu Mare, comisarul de politie Tiberiu Giurea. Nici el, nici seful sau Ion Pop nu au auzit de dosarul cu care se lauda PNA. Nu au fost audiati in calitate de invinuiti sau martori politisti de frontiera pana acum. Nu se stie nimic de implicarea sau audierea vreunui politist de frontiera. IJPF Satu Mare nu poate face ancheta interna in paralel cu PNA sau Parchetul General, numai controale cu privire la fidelitatea angajatilor fata de institutie si rezistenta lor la coruptie. Au fost descoperiti politisti de frontiera asupra carora existau suspiciuni. S-au luat masuri in paralel cu ancheta interna. Agentii au fost scosi din punctele de frontiera pana la solutionarea dosarelor in instanta. In ultimele 6 luni li s-au intocmit cel putin 18 dosare unor agenti ai politiei de frontiera, acuzati de mita, fals intelectual. Dosarele au fost trimise la Parchetul General Satu Mare si la PNA. Politisti de frontiera din vamile Petea si Halmeu prinsi cu mita de 300 de euro au fost suspendati din puncte si isi desfasoara activitatea in alte sectoare. Au fost eliberati din functie toti sefii sectiilor politiei de frontiera si sefii de puncte de trecere.
„Omerta” vamilor se respecta
Nici sefa vamii Petea, Mona Barbul, nu stie mare lucru. Oficial nu s-a intamplat nimic, nu a fost anuntata de procurori. Oamenii din subordine nu sunt implicati. Se vede de la o posta ca e speriata. Asupra ei s-au mai facut presiuni. A fost mutata la Sighet o perioada indelungata pentru ca i s-a inscenat un dosar. „Protectorii” au vrut sa o indeparteze pentru o alta „protejata” a comisarului Remus Span, prim-adjunctul Directiei Anticoruptie din MAI. Cu calificativul „satisfacator” pe ultimii doi ani, „protejata” a fost promovata la PNA Bucuresti. A ajuns la Parchetul General. „Si eu am lucrat in tura de noapte. Promovarile femeilor in vama se fac noaptea. Sub deviza: incaleca, descaleca si du-te acasa!”, ne-a declarat un fost sef al politiei de frontiera. Un raport inaintat de UM 0967 (fosta 0215) vorbeste de Petea. Lucratori vamali suspendati pentru infractiuni sunt promovati la… Bucuresti. Este vorba de Codrut Surcelea, scos din punctul de control pentru diverse infractiuni. Trimis pe frontiera ver-de, ajunge in cele din urma in Corpul de control al Directiei Nationale a Politiei de Frontiera, de unde vine in control la Satu Mare. La cei care l-au prins cu ocaua mica. Vamesii Gheorghe Simon si Ioan Sveda au fost cercetati de mai multe ori pentru abuz in serviciu, luare de mita si contrabanda. S-au intocmit lucrari penale finalizate cu scoaterea de sub urmarire penala la interventia aceluiasi Remus Span. Sefii de tura suspendati au fost repusi pe functii. Politistii de frontiera Adrian Horj, Mircea Pop, Daniel Pop, Vasile Pop, Gheorghe Lauruk au fost verificati de mai multe ori pentru favorizarea contrabandei, trafic cu persoane si luare de mita. Horj a favorizat traficul de carne vie prin vama Petea. Sunt implicati in dosarul traficantilor Bogdan si Oros, condamnati in 2004 de Curtea de Apel Cluj-Napoca. Toti sunt protejati de Span si acolitii sai.
SRI a informat…
Ziarul nostru a mai scris despre afacerile dubioase ale lui Remus Span. Prim-adjunctul Directiei Anticoruptie din Ministerul Administratiei si Internelor a avut dosar la PNA pentru… coruptie! Mai exact, Span era acuzat ca a perceput taxe de protectie de la traficanti de persoane si autoturisme in perioada cand era seful UM 0215 Satu Mare. Span l-a protejat pe vamesul Mic Vasile, cercetat in 7 dosare penale pentru abuz in serviciu, fals si uz de fals, trafic cu alcool si masini furate. Un alt protejat este Babici Adrian, fost ofiter la pasapoarte, transferat in subordinea sa la Politia Judiciara a PNA. Recent, Babici A. a fost promovat sef al PCTF Petea. Mic Vasile rezolva multe prin tatal acestuia, Constantin Babici, cunoscut traficant de bunuri din Satu Mare. Despre inregistrarile in care Mic si Babici s-au laudat ca i-au adus lenjerie (chiloti, sosete, camasi, bluze) sefului Parchetului General, Ilie Botos, s-a scris cu putin timp in urma. Mic le comanda si aranja intrarea in tara fara taxe, iar Babici le aducea. Pentru seful UM 0962 Satu Mare, colonelul Petre Mare, traficantii au cumparat tractor, plug, remorca si se puneau de acord sa-i cumpere o combina de cereale. „… O sa-i dam in cap cu ele daca nu-si vede de treaba”, spuneau cei doi in inregistrarile SRI. Fostul procuror general Amarie a cerut personal de la SRI materialele incriminatoare. Pentru a-i acoperi pe Span si pe Mare. Vamesul Mic este unul dintre cei mai bogati oameni din Satu Mare. A cumparat de curand un imobil de 500.000 de euro in centrul orasului Satu Mare. Traieste intr-o vila ca un palat si se plimba cu ultimul tip de Mercedes. Este implicat impreuna cu fratele sau Nichitut Vasile in contrabanda cu alcool din Ucraina, trafic cu carne vie, bunuri furate, cafea, electronice. Nichitut este cercetat in doua dosare penale de Politia de Frontiera din Satu Mare. S-a intervenit „de sus” pe langa fostul sef al politiei de frontiera, Ardelean Vasile, pentru impiedicarea cercetarilor. Remus Span beneficiaza de protectie la nivel inalt. A fost promovat datorita relatiilor sale cu chestorul de politie Pavel Abraham, cu chestorul Virgil Ardelean (Vulpea) si cu procurorul general Ilie Botos. A ocupat pe rand functiile: sef Politie Rutiera Baia Mare, sef Politie Baia Sprie, sef Serviciu Informatii Maramures, sef Serviciu Informatii Satu Mare, sef Politie Judiciara PNA Bucuresti. Informarea despre nelegiuirile lui Span si ale acolitilor sai s-a lasat cu destituiri grele in conducerea SRI Satu Mare. Remus Span neaga tot
„Nu am avut dosar penal. Pot demonta toate acuzatiile. Eu am rezolvat cele mai importante cazuri de contrabanda din Satu Mare. Cazul Noroieni. Cine a mai fost arestat dupa ce am plecat eu?”, ne-a declarat comisarul Span. Recunoaste ca este unul dintre apropiatii traficantului Mic Vasile, dar spune ca nu a facut nici o afacere cu el. Nu a luat bani si nu i-a protejat pe traficantii Man si Opris.
Blaga: „Am facut cercetari”
Ministrul de Interne, Blaga, a subliniat ca autoritatile s-au autosesizat in cazul Span. „Cercetarile au demonstrat ca acuzatiile in acest caz nu sunt intemeiate. Sunt cercuri de interese care urmaresc discreditarea lui Remus Span”, ne-a declarat Vasile Blaga.
Topul coruptiei in vami
Locul I: vama Nadlac – judetul Arad Locul II: vama Bors – judetul Bihor Locul III: vama Petea – Satu Mare Locul IV: vama Valea lui Mihai – judetul Bihor Locul V: vama Urziceni – judetul Satu Mare

Comisiile parlamentare pentru controlul serviciilor secrete au pus batista pe țambal în cazul Omar Hayssam, acoperindu-i complicii

În cursul anului 2007, profitând de escaladarea scandalului iscat în jurul dispariției teroristului Omar Hayssam, m-am prezentat cu un raport detaliat la audierile din Comisia Parlamentară de Control a SRI și la cea care trebuia să controleze Serviciul de Informații Externe. Textul raportului era destinat ambelor comisii. Solicitam o audiere pe dosarul “Răpirea din Irak”. Doar Comisia Parlamentară de Control a SRI a dat curs cererii mele. La vremea aceea, comisia condusă de senatorul liberal Radu Stroe (la prima vedere, o victimă a poliţiei politice derulate de SRI), îl avea în componenţă printre mulţi alţii şi pe harnicul prieten al lui Omar Hayssam, fostul pesedist, generaloidul de 4 stele Gabriel Oprea. În timp ce tunam şi fulgeram cu voce tare în inima Parlamentului României, cerându-le să declasifice dosarul Răpirii din Irak, membri comisiei aveau, fiecare, alte preocupări, începând cu scărpinatul în nas, gât şi urechi și sfârșind cu desenatul figurilor geometrice în prful depus pe mobilierul Casei Poporului. Şi pentru că tot mă aflam în faţa unor demnitari aleşi să vegheze la liniştea cetățeanului plătitor de taxe, am atras atenţia că SRI se află într-o degringoladă totală la centru cât şi în teritoriu. Ca urmare, senatorul Radu Stroe, m-a rugat să vorbesc mai încet că “se aude de afară”. Cum de atunci nu am primit nici un răspuns la sesizările mele, iar efectele avertizărilor mele au fost nule, vă prezint numai câteva din faptele semnalate în faţa comisiei, izvorâte chiar din documentele Secţiei Judeţene de Informaţii Gorj. Am solicitat atunci Comisiei parlamentare de control a SRI să fie audiaţi de urgenţă generalii SRI Sorin Brăteanu, Ion Ştefănuţ și generalii SIE Adrian Isac şi Octavian Hârşeu. Mai mult, Ohanesian a cerut şi desecretizarea raportului generalului Ion Maranda, care vorbea despre implicarea lui Ştefănuţ în răpirea jurnaliştilor români. Cei din comisie m-au audiat, m-au înregistrat, şi gata. Nu au stabilit nimic. Oricum, comisiile legate de mâini şi de picioare, nu prea aveau ce să facă. Conform mărturiilor unor unor parlamentari din cadrul acestor comisii, nu ei verificau serviciile secrete, ci invers. AcelașI lucru l-am cerut şi în fața instanţei Curții de Apel București, condusă de faimoasa judecătoare Sofica Dumityrașcu, cea care l-a eliberat pe teroristul bolnav Omar Hayssam. Sofica a refuzat audierea generalilor. Excepție a făcut colonelul SIE Octavian Hârşeu, care, după audierea în fața altei instanțe CAB, a dispărut brusc. Și din MAE ( unde figura oficial) și din SIE. Hârșeu spusese lucrurilor pe nume, declarația sa constituind o probă grea la dosarul Răpirea din Irak. Comisia de control a Serviciului de Informații Externe m-a refuzat politicos. SIE este stat în stat și în Parlamentul României.

Spălarea teroristului Omar Hayssam și înstrăinarea averii sale – episodul1

Teroristului Omar Hayssam, este lăsat să-și înstrăineze bunurile din pușcărie, sub supravegherea serviciilor secrete

Începând cu luna noiembrie 2004, după punerea lui Omar Hayssam (cu atâtea dosare și procese în spinare) sub acuzaţie pentru infracţiuni economice, sub nasul procurorilor, polițiștilor și sub protecția serviciilor secrete, începe ştergerea urmelor sirianului și asociaților săi. Mai mult, pentru a scăpa de urmărirea penală, sirianul a început din februarie 2005, să „tragă sfori“ pentru a obține documente medicale care să ateste că este „bolnav“. În perioada noiembrie 2004 – februarie 2005, echipe complexe formate din procurori, ofițeri de poliție, specialiști din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și specialiști din cadrul ONPCSB au corelat documentele contabile și comerciale ridicate la percheziții cu fluxurile financiare suspecte prezentate de ONPCSB, în vederea probării întregii activități infracționale. Pe baza informațiilor obținute de ofițerii de poliție care lucrau în cauză, potrivit cărora Omar Hayssam intenționa să obțină documente medicale care să-l exonereze de raspunderea penală, la 28 februarie 2005 procurorul a solicitat din nou instanței autorizarea interceptării convorbirilor telefonice acestuia și altor cinci membri ai grupului infracțional, autorizație obținută și pusă în executare de DGIPI a MAI, prelungită ulterior, la sfârșitul lunii martie 2005. La începutul lunii aprilie s-a solicitat Tribunalului București emiterea mandatului de arestare preventivă pentru Omar Hayssam pentru infracțiuni legate de SC FORESTA NEHOIU SRL, în cauză efectuându-se acte de urmărire penala și pentru alte fapte în raport cu acesta și ceilalți membri ai grupului infracțional. Omar Hayssam a fost reținut în baza ordonanței din 6 aprilie 2005, ora 0.30, pentru infracțiuni economice, el fiind acuzat că a înșelat patru firme printre care și Volvo Truk Corporation, de la care a cumpărat în leasing 22 de capete de tractor Volvo pe care le-a exportat ulterior în Siria și Egipt, fără efectuarea plăților. Urmărirea penală în acest caz, prin care a fost cauzat un prejudiciu de 1,8 milioane de dolari, a început în 29 martie 2005.

Firma Rio Bucovina Distribution SRL. La data de 26 noiembrie 2004, Omar Hayssam şi soţia sa, Adela, îşi cedează părţile sociale către Georgeta Victoriţa Mohammad (nume de scenă Georget ), soţia partenerului său, Munaf Mohammad, ea rămânând asociat unic în societate. La 17 octombrie 2005, Georgeta Munaf iese din firmă, locul său fiind luat de sirianul, Alrifaai Ibrahim. Un an mai târziu, la Registrul Comerţului este înregistrată o reducere a capitalului firmei, de la 6.643.000 RON la doar 5.102 RON. Pe data de 14 iulie 2005 s-a cerut reducerea capitalului firmei. Presa centrală a remarcat o coincidenţă : în ziua în care Georgeta Munaf părăsea firma Rio Bucovina Distribution, procurorul Ciprian Nastasiu finaliza dosarul răpirii ziariştilor. a fost finalizat. Rechizitoriul fiind trimis de către procurorii DIICOT instanţei de judecată. La 30 noiembrie 2004, după punerea sa sub acuzare, Omar Hayssam ( care deţinea firma la acel moment împreună cu amanta sa Violeta Alexandra Pârvan, cei doi având un copil) se retrage din firma City Center SRL. Sirianul Mohamad Samer Hazam preia procentele deţinute de Omar și Violeta, celălalt asociat fiind unul dintre fraţii lui Hayssam, Mukhles Omar (30 de procente), care devine şi administrator al societăţii. Trei luni mai târziu, Mahmoud Omar, alt frate al teroristului, preia partea lui Mukhles, retras ulterior din funcţia de administrator. Părțile sociale deținute de Mukhles se plimbă pe la mai mulți arabi (la 8 iunie 2007 asociaţi în firmă sunt irakienii Saif A Mahdi şi Omar Kh Assey), apoi ajung la Horia Constantin Ionescu. În decembrie 2004, Bucovina Enterprises unde Omar Hayssam avea 98% acțiuni este transferată partenerului său Mohamad Munaf, iar Rio Bucovina Distribution, unde erau acționari soții Omar (Hayssam și Adela) este transferată Georgetei. Bucovina Enterprises SRL din Vatra Dornei a fost deţinută până în septembrie 2005 de către Adela Omar şi Mohammad Munaf, când soţia lui Hayssam i-a dat firma lui Qasem Abdul Ghani, care era asociat şi la Bucovina Mineral Water. În cursul anului 2005, Adela Omar mărește capitalul social al firmei Bucovina Enterprises de la 50 de milioane ROL la 571 milioane ROL, apoi firma este cesionată la 06.09.2005 sirianului Qasem Abdul Ghani, care dispare în mod misterios din România în 2006. Structura acționariatului Bucovina Enterprises devine : Mohamad Munaf – 8%, Qasem Abdul Ghani – 92%. Credeți că autoritățile române au făcut ceva pentru a împiedica folosirea în continuare a conturilor și bunurilor sirianului Omar Hayssam pentru noi acțiuni de terorism și crimă organizată ? Nici vorbă.

În anul 2006, în fimele lui Omar Hayssam apare Anghel Gheorghe, care împreună cu Mahmud Omar (unul din frații lui Omar) preiau conducerea firmelor. Qasem Abdul Ghani a plecat din România în iunie 2006 şi nu a mai fost de găsit. Societatea a fost administrată mult timp de către suceveanul Dumitru Şovea, dar în cursul lui 2007, pentru 3 luni (martie – iulie), acesta a fost înlocuit de sirianul Eyad Abdu Ghani, fratele lui Qasem, cel care preluase Bucovina Enterprises. Un amănunt interesant: Eyad Abdu Ghani şi-a declarat la numire domiciliul la adresa ocupată de birourile firmei. Mohamad Munaf deține încă 8% din Bucovina Enterprises. Adresa pe care el şi-a dat-o în acte, RIDGEWOOD NY 11385, este localizată în mijlocul cimitirului Mt. Carmel din New York.

Studiu de caz – spălarea firmei Bucovina Enterprises SRL în 06-09-2005, în timp ce Omar Hayssam era în pușcărie. Documente.

În martie 2006 se înființează firma Rio Bucovina SRL cu J4773/2006, asociat unic Mohamed Alshaar (nepotul lui Omar Hayssam, în vârstă de 22 de ani), care a stat până la sfârşitul anului 2008, când s-a retras şi a intrat Khatab Ahmad. La vremea aceea, firma Rio Bucovina Distribution se ocupa de distribuție, Bucovina Mineral Water de producția de sucuri, iar Bucovina Enterprises de producția de apă minerală. Nou creata firmă Rio Bucovina preia toate activele viabile și stocurile aparținând celor trei firme de mai sus, care sunt lăsate să moară pline de datorii. Bucovina Mineral Water are J4773/2000 și deținea contractul de concesionare cu Societatea Națională Ape Minerale pe 25 de ani. Obținerea aceluiași “J” de la Registrul Comerțului după 6 ani, a fost făcută deliberat pentru a induce în eroare organele de control financiar. Khatab Ahmad este născut şi el tot la Homs, în Siria, la fel ca Omar Hayssam şi fraţii săi, localitate unde este înregistrată şi Ogharit Trading. Aceasta este firma mamei lui Omar şi apare în mai multe anchete ale autorităţilor române, cum ar fi privatizarea IPRS Băneasa.

Firma Iapit Divertis SA, l-a avut administrator pe Ristea Priboi, fost ofițer de Securitate (Departamentul de Informații Externe, actual SIE), fost parlamentar. În 2005, Uno Internaţional Eximp SRL deţinea 78% din Iapit Divertis, iar Omar Hayssam şi familia sa, împreună cu AVAS-ul 22%. AVAS a încercat să iasă din asocierea cu Hayssam, dar nu a reuşit, pentru că acţionarul majoritar nu este de găsit. Omar Hayssa a ieșit din Uno International Eximp Nehoiu în 2004, lăsând-o amicului Mohamad Munaf. După aproape un an, acesta, i-a pasat-o sirianului Amer Sawaf. Hayssam a păstrat un mic control, prin fratele lui, Mahmoud Khaled Omar. Altă societate aflată rechizitoriile procurorilor, este Agrocity Center Bacău, la care Omar Hayssam deținea 90 % din părţile sociale. A fost falimentată. Conform presei locale, lichidatorul societăţii Agrocity a fost firma Sierra Quandrant SRL din Bacău, firmă legată de lichidarea RAFO şi de Corneliu Iacubov.

Firma SC Ssangyong Motors România SRL a fost lichidată. Ssangyong avea ca asociat unic Adela Omar, parteneră şi la afacerea World Hotel’s SA ( alături de soţul terorist Omar Hayssam), Rio Bucovina şi Best Wood Nehoiu. Firmele cu ajutorul cărora sirianul a falimentat Foresta SA Nehoiu vânzându-i activele – grupul Best Wood – au avut acelaşi destin: au fost înstrăinate, făcând aproape imposibilă stabilirea vreunei legături între actualii asociaţi şi Omar Hayssam. Prin aceste activități de crimă organizată, statul român a fost păgubit cu milioane de euro.

Alte firme deținute de teroristul Omar Hayssam prin diverși interpuși

Conform bilanţului pe 2006 (dată la care Omar Hayssam se afla în arest, judecat pentru răpire și terorism), Rio Bucovina Distribution SRL avea o cifră de afaceri de 5.520.777,3 RON, datorii de 4.136.024,7 RON. Profitul firmei depăşea şapte milioane de lei vechi. Rio Bucovina SRL, înființată la 22 martie 2006, avea o cifră de afaceri de 32.089.402 RON, datorii de 27.437.817 RON şi un profit de 694.183 RON. Bucovina Mineral Water SA, înregistrată la 9 octombrie 2002, avea, conform bilanțului pe 2006, o cifră de afaceri de 1.953.407 RON şi datorii de 16.497.617 RON. Mai mult, avea datorii şi la bugetul de stat pe anul 2007 în valoare de 2.407.577 RON, pentru care a fost demarată procedura de executare silită. Best City SRL, care se ocupa cu vânzarea de articole şi aparate electronice, avea o cifră de afaceri de 159.045 RON şi datorii de 1.778.140 RON. Iapit Divertis SA, care activa în domeniul construcţiilor metalice, avea la finalul anului 2006 o cifră de afaceri de 530.580 RON, datorii de 4.171.578 RON şi creanţe de 12.150.514 RON. World Hotel’s SA înregistra datorii de 15.584 lei şi creanţe de 176.798 lei. Ifigenia International SRL, activă pe piaţa intermedierilor cu material lemnos, avea o cifră de afaceri de 304.805 RON şi datorii de 9.708.281 RON în 2006, iar obligaţiile la bugetul de stat în 2007 depăşeau 350.000 lei noi. Manhattan Fashion SRL şi-a depus ultimul bilanţ în 2003, în acelaşi an în care a fost înfiinţată, şi avea datorii de 19.000 de lei vechi, iar creanţe de 99.206,3 RON. În faliment erau Rio Soft Drinks, Manhattan Group, Electronic Games, International Nova Construct, International Technical Engineering, Steel Trading Impex şi Florian Haus Prodcom, ultima ocupându-se cu produse de măcelărie. Rom Dental Industries, cu activităţi „referitoare la sănătatea umană”, a intrat şi ea în procedura de executare silită pentru neplata TVA şi a impozitului pe profit. City Center avea la finele anului 2006 datorii de 8.322.951 RON, la o cifră de afaceri de 9.463.026 RON şi obligaţii către bugetul de stat în valoare de 1.198.487. Manhattan Group, care era pe piaţa telecomunicaţiilor, avea la sfârşitul lui 2006 un profit de 21.516 lei, iar Electronic Games avea unul de 1059 de RON. M.T. Property, firma doctorului Yassin, înregistra în aceeaşi perioadă datorii de 1.808.796, iar măcelăria Florian Haus Prodcom, care şi-a depus ultima declaraţie fiscală la începutul anului 2001, a rămas datoare, conform bilanţului pe 2004, cu 29.374.570.000 lei vechi.

26.08.2005 Omar Hayssam arestat. Firmele sale încheie contracte de consultanță cu R.V.C. SRL, firma amantei sale Violeta Pârvan ( mama celui de-al optulea copil al teroristului născut la date de 22.03.2005)

Serviciul Român de Informații era la curent încă din anul 2001 cu activitățile teroristului Omar Hayssam

Fişa INF: o moştenire a Securităţii dă în vileag SRI

Pe parcursul anului 2008, în perspectiva alegerilor, dosarul “Răpirea din Irak“ a fost scos de la naftalină filă cu filă şi folosit ca armă politică. Între timp, “teroristul numărul 1 al României”, Omar Hayssam a fost arestat în Siria, la data de 12 februarie 2008. Au ieşit la iveală, direct din arhiva clasificată a Serviciului Român de Informaţii, nu mai puţin de 100 de pagini de convorbiri duioase dintre terorist şi procurorul de caz Ciprian Nastasiu. Hayssam s-a conversat nestingherit cu vechea sa prietenă, fosta jurnalistă Marie Jeanne Ion, ore în şir la două dintre televiziunile cu rating din România, trimiţând bezele oficialilor.

Astăzi, nimeni nu se mai miră că teroristul a ieşit din România de pe aeroportul Henry Coandă, ras, tuns şi frezat sau cu berbecuţii prin porturile noastre. Başca parfumat şi cu paşaport fals. Hayssam îi mulţumea magistratului că l-a scăpat de puşcărie şi îl invita la fetiţe şi huzur pe undeva prin Siria sau prin Liban. Nastasiu a fost dat afară de la DIICOT împreună cu anchetatorul revoluţionarilor de la Timişoara, procurorul şef Doru Ioan Cristescu. De ce a fost scos teroristul internaţional Omar Hayssam din România de serviciile secrete ? Un răspuns îl dă chiar documentul Strict Secret emis de Serviciul Român de Informaţii, care dovedeşte că Hayssam lucra pentru Hamas şi Hezbollah sub aripa autorităţilor. După consultarea unor specialişti în informaţii, vă prezint o analiză detaliată a documentului “Fişa INF“, nimic altceva decât varianta computerizată a Notei Informative, însoţită de informaţia de primă sesizare, folosite de fosta Securitate înainte de 1989. Am stat de vorbă cu ofiţeri de rang înalt din cadrul serviciilor de informaţii care au confirmat veridicitatea documentului, oferind amănunte despre procedurile folosite în cadrul SRI. Despre faptul că Serviciul Român de Informaţii ştia de afacerile ilegale şi interesele teroristului Omar Hayssam pe teritoriul ţării noastre s-au scris volume în presa centrală şi locală. Cu toate că afacerile cu arme ale sirianului pentru finanţarea unor grupări teroriste erau cunoscute serviciilor secrete, teroristul a prosperat sub ochii îngăduitori ai autorităţilor. Omar, care figura în 2004 în top 300 al celor mai bogaţi oameni din România, se afişase fără rezerve alături de cei mai puternici oameni politici sau de afaceri ai vremii. Ion Iliescu, Gabriel Oprea sau Vasile Ion sunt numai câţiva dintre aceştia. Documente importante din arhiva electronică a sirianului au ajuns în presă. Sub titlul “Lista domnului Omar“, unul dintre fişere făcea referire la un contract de 70 de milioane de dolari pentru echipamente militare fabricate în Comunitatea Statelor Independente. Lista cuprindea clasicele rachete Katiuşa, avioane Mig 29, lansatoare de rachete şi sisteme antiaeriene. Doi angajaţi ai sirianului fuseseră trimişi în Transnistria pentru negocieri. Comisia Parlamentară penru controlul SRI a confirmat existenţa unui dosar penal pentru trafic de arme deschis pe numele lui Omar Hayssam în anul 2005. Numai unul ? Sunt peste 30 de bucăţi la DIICOT ! Strâns cu uşa, procurorul-preş Ciprian Nastasiu a recunoscut că se ocupă de acest caz trecut la Secret de Serviciu de Importanţă Deosebită. Concediat după mazilirea sa de la Parchetul General, Ilie Botoş a confirmat şi el existenţa dosarului „Armamentul”. Alte fişiere din arhiva sirianului cuprindeau transferuri bancare dubioase, probabil operaţiuni de spălare de bani pentru diverse grupări teroriste.

Sprijin pentru terorism sub umbrela SRI

Însă dovada colaborării şi protecţiei pe care i-o ofereau serviciile secrete române teroristului sirian a apărut de abia la începutul anului 2006. Presa locală şi centrală au făcut referire în mai multe articole la “o nota SRI“ care arăta ce trecere are Omar Hayssam la serviciile secrete din Romania şi la şefii acestora. Documentul era de fapt o “fişă INF” însoţită de informaţia de primă sesizare (IPS) din august 2001, care avertiza încă de atunci despre legăturile lui Omar Hayssam cu teroriştii, dar şi despre relaţiile apropiate cu reprezentanţii Guvernului sau ai serviciilor secrete. În anul 2005, cu ocazia răpirii jurnaliştilor români la Bagdad, Omar Hayssam a fost arestat şi judecat pentru constituirea unei asociaţii, în scopul săvârşirii de acte de terorism şi finanţare a acesteia. Textul informaţiei de primă sesizare a fost scris pe baza relatărilor informatorului A009, infiltrat în cercul de prieteni şi parteneri de afaceri ai lui Omar Hayssam şi confirmate de sursa secretă “Sanda”. Povestea se referă la afacerile cu lemn pe care Hayssam şi apropiaţii săi le aveau în Valea Doftanei şi despre legăturile dintre grupul arabilor şi rudele fostului şef SRI Câmpina, Savu. Faptele relatate sunt deosebit de grave şi aduc atingere siguranţei naţionale. Ofiţerul coordonator de la Secţia Judeţeană de Informaţii Prahova face referire clară în „fişa INF” la un grup de arabi din care făcea parte şi Hayssam, ce avea legături cu mai multe organizaţii teroriste cunoscute, precum Hamas, Jihadul Islamic, Fraţii Musulmani. Pe baza pilelor de la SRI, Hayssam, Mahmud Akeel, împreună cu alţi arabi se ocupau cu activităţi economice ilegale. Cele mai importante erau afacerile cu lemn.

„Fondurile obţinute sunt folosite, în exclusivitate, pentru interesele propagandei islamice în România, sponsorizarea unor structuri islamice sau acoperirea unor reţele de crimă organizată, spionaj pentru ţările arabe şi terorism”, se arată în document.

Jurnaliştii spun că informarea a fost trimisă de la conducerea SJI Prahova, chiar la şeful SRI Câmpina. Acesta a dat o rezoluţie prin care susţinea că toate informaţiile ar trebui privite cu rezervă şi a muşamalizat cazul.

Taxă de protecţie pentru ilegalităţi

Colonelul Savu a fost anchetat de procurorii DNA şi în dosarul RAFO II, o afacere cu produse petroliere contrafacute, în care erau implicate peste 500 de firme. Conform documentului SRI, agentul infiltrat (marşrutizat) în cercul de afaceri frecventat de Omar Hayssam a aflat de relaţiile de prietenie şi de afaceri ale teroristului cu Mircea Bunea, vărul lui Savu, şeful secţiei de la Câmpina. Afacerile cu masă lemnoasă fără documente de provenienţă se derulau sub acoperirea şefului, numele acestuia fiind folosit ca parolă de liberă trecere. De altfel, chiar Savu i-ar fi avertizat de câteva ori pe contrabandiştii arabi în legătură cu controalele poliţiei şi ale Gărzii Financiare. Pentru ca totul să meargă bine şi să fie avertizaţi dacă autorităţile locale aflau de activităţile lor, Savu ar fi primit drept taxă de protecţie bani, prin intermediul vărului său.

Trafic de influenţă şi corupţie

Cele mai grave fapte descrise în documentul “Strict Secret” se referă la relaţiile sirianului Omar Hayssam în lumea politică şi la intenţiile sale de a recurge la acte de corupţie şi trafic de influenţă pentru a-şi atinge scopurile. După episodul “Răpirea din Irak”, presa centrală a fost inundată cu informaţii despre afacerile dubioase ale lui Hayssam cu ţările din fostul bloc sovietic şi Coreea de Nord. Acum se ştie că pentru a-şi primi şapte din cei opt copii, Hayssam a trădat Hezbollah, furnizând evreilor informaţii despre o centrală nucleară secretă din Siria.

„Arabul a afirmat că cercurile pe care le reprezintă plătesc oricât pentru a găsi oameni politici cu putere de decizie şi influenţă care să direcţioneze politica externă a României spre ţările arabe şi spaţiul CSI. S-a lăudat cu relaţiile domnului Hayssam în mediul cercurilor de la Palatul Victoria, Cotroceni şi Parlamentul Romaniei”, notează ofiţerul. Documentul conţine de asemenea mai multe nume de arabi şi firme implicate în activităţile unor grupări teroriste active pe teritoriul ţării noastre.

Muşamalizarea

La coada documentului, printr-o notă, ofiţerul recomandă printre altele verificările persoanelor menţionate de către Divizia “B” Contraspionaj din SRI. Cum documentul a ajuns, într-un final, chiar în mâinile celui ce trebuia verificat, adică la colonelul Savu, verificările au fost imediat stopate. “Fişa INF “a primit un NSI (Nu Se Implementează). Rezoluţia şefului menţionează : „Opinez că trebuie să avem rezerve faţă de astfel de date. Nu sînt de acord cu modul de exploatare şi valorificare a informaţiei propuse de ofiţer. Nu mai scrieţi astfel de informaţii pînă nu le discutăm cu conducerea secţiei, pentru a vedea dacă sînt oportune să le consemnăm. În ceea ce priveşte propunerea de valorificare la divizia B – Contraspionaj, nu cred că este oportună. Ce să le raportăm ? Să-şi obţină singuri informaţiile. Rog discuţii”.

Cu alte cuvinte, rufele murdare se spală în familie. Nu în marea familie a sereiului, ci în cea mică, a infractorilor.

Specialiştii în informaţii confirmă autenticitatea documentului

Documentul nu reprezintă numai o notă informativă, cum greşit s-a speculat în presă, este o fişă INF însoţită de informaţia de primă sesizare. Diferenţa constă în codificarea folosită pentru intorducerea în baza de date computerizată a SRI. Odată ce documentul a primit NSI, nu va fi înmagazinat. Specialiştii în informaţii consultaţi de noi au confirmat că documentul este pe deplin real, ba chiar ne-au oferit mai multe date despre procedurile folosite de Serviciul Român de Informaţii pentru “informarea operativă curentă“.

Documentul este dovada încălcării grave la nivel local a tuturor procedurilor interne ale SRI şi a muşamalizării activităţilor de crimă organizată şi terorism la care au participat ofiţeri SRI alături de Omar Hayssam şi camarila. Ca şi în cazul scandalului “bileţelelor lui Coldea“, unde s-a făcut poliţie politică pe faţă, fişa INF despre obiectivul Omar Hayssam este un model de utilizare a resursele informative secrete în scopuri personale de către persoane influente aparţinând SRI.

Cartea Esenţelor – ghid de codificare

Serviciul de Român de Informaţii a preluat de la fosta Securitate, sistemul de analiză şi evaluare a informaţiilor strânse. Astfel, la sfârşitul anilor ’80, când a demarat informatizarea, iar bazele de date au devenit o necesitate, au fost perfectate o serie de coduri pentru simplificarea şi organizarea muncii de informaţii. Armata şi Securitatea au lucrat după un ghid numit Cartea Esenţelor. Acest document ajută la codificarea informaţiilor, la clasificarea ameninţărilor şi esenţelor, conţinutului informaţiilor.

Fişa INF şi textul ce reprezintă informaţia de primă sesizare se redactează pe baza informaţiilor primite de la sursele secrete umane active infiltrate în mediul studiat. În acest caz, documentul se referă la activităţile teroriste ale sirianului Omar Hayssam la Prahova, inclusiv sprijinul acordat de şeful SRI local.

Elemente importante ale “Fişei INF “

Fişa INF conţine în antet codul unităţii teritoriale SRI din care face parte ofiţerul. În cazul nostru, Unitatea 29, care corespunde Secţiei Judeţene a SRI Prahova. Codul corespunde cu cel dat firmelor prahovene la Registrul Comerţului J29/… . Numărul de înregistrate al documentului (conform legii documentelor clasificate) începe cu două zerouri, ceea ce înseamnă că documentul este încadrat la categoria “Strict Secret“. Caracterul documentului este trecut în drepta sus – Strict Secret şi aprobarea şefului pentru implementare şi valorificare a informaţiei obţinute de lucrătorul operativ redactată pe “fişa INF “. În cazul nostru, documentul a fost blocat cu un simplu NSI – Nu se implementează. Ceea ce înseamnă că documentul nu a fost promovat mai departe pe cale ierarhică şi nici la Direcţia Contraspionaj pentru dubla verificare a celor implicaţi. Urmează indicatorii informaţiei. Valoarea informaţiei -1 şi veridicitate – 1 denotă că informaţia conţinută în document este de maxim interes. Mijloace de obţinere a informaţiei pot fi : agentură, mijloace mass-media, exploatare documente oficiale, alte surse. În cazul nostru 304/ A009 reprezintă numărul agenturii informative şi numele de cod al agentului infiltrat în cercul afaceriştilor arabi.

Domenii – 116 se poate referii la Economic, Antitero, Apărarea Constituţiei, Protecţie Internă, Contraspionaj etc.

Alţi descriptori :

NP- numele persoanelor studiate : Mahmud Akeel, Omar Hayssam ;

FI – firmele implicate în acţiuni ilegale : Woodland Industriy, Trasor Breaza

OT – organizaţii teroriste cu care au legătură cei de mai sus : Hamas, Hezbollah

După introducerea tuturor indicatorilor codificaţi (conform ghidului de esenţe) în calculator se verifică legătura cu alte informaţii existente în baza de date.

N.O. – nota ofiţerului – Ofiţerul coordonator propune exploatarea şi valorificarea informaţiilor cuprinse în document la diviziuni ale Secţiei Judeţene de Informaţii cum ar fi : Brigada Antiteroristă, Poliţie, Gardă Financiară, Diviziunea de Protecţie şi Contraspionaj. De asemenea, se recomandă deschiderea unei IG (informare generală) la nivel local.

Procedurile SRI au fost încălcate

Foşti ofiţeri de informaţii afirmă că atât decizia NSI – Nu Se Implementează cât şi rezoluţia şefilor locali SRI reprezintă obstrucţionarea muncii ofiţerului de informaţii şi blocarea cazului. În mod normal, şeful nemijlocit (şeful de birou) avea datoria să analizeze conţinutul informaţiei, să ceară relaţii şi explicaţii cu privire la unele aspecte neclare sau neveridice. Trebuia să o aprobe ca fiind informaţie de primă sesizare şi să ceară restructurarea ei pe fiecare ameninţare. Materialul în cadrul Secţiei Judeţene de Informaţii Prahova trebuia să treacă mai întâi pe la şeful de birou, şeful de sector, adjuncţii comandantului, apoi la comandanţii unităţii teritoriale şi centrale. Analizând conţinutul documentului, specialiştii în informaţii spun că sunt semnalate mai multe ameninţări ce vizează siguranţa naţională ce trebuiau analizate de unităţile şi compartimentele (sectoarele) din cadrul Secţiei de Informaţii Prahova.

1. Aspecte legate de protecţia cadrelor SRI. Concret : deconspirarea unor măsuri luate de organele de poliţie, făcută chiar de şeful SRI Câmpina.

2. Legăturile de tip mafiot dintre ofiţerul SRI şi cei care încalcă legile statului. Aspecte ce trebuiau exploatate la Divizia E – Protecţie Internă.

3. Problemele care se refereau la activitatea de tip terorist trebuiau sesizate la Divizia Antiterorism. Conducerea secţiei trebuia să ordone măsuri de verificare de către compartimentul Antitero al secţiei.

4. Problemele de nuanţă economică trebuiau verificate de sectorul “C“ al secţiei judeţene şi alte unităţi de profil ale SRI.

Informaţia de primă sesizare trebuia să prevadă un minim de măsuri ce cădeau în responsabilitatea ofiţerului care a obţinut informaţia, iar şefii ierarhici aveau obligaţia să se implice în derularea măsurilor de verificare şi completare a informaţiilor. După 30 de zile de la obţinerea informaţiilor se hotărăşte trecerea într-o formă de lucru superioară, în care să se prevadă măsuri calificate, folosirea mijloacelor muncii de informaţii şi un plan de cooperare între unităţi şi compartimentele competente ale SRI. Toate aceste reguli şi proceduri au fost şuntate de un simplu NSI al şefului de la Câmpina, pentru că în document era vorba chiar despre acesta.

Coordonatorul şi recruţii

Fişa INF este un document redactat de ofiţerul coordonator, omul aflat la conducerea şi gestionarea agenturii de informaţii. De obicei, informatorilor recrutaţi li se alcătuieşte o fişă personală şi un angajament, apoi li se dă un nume de cod în acord cu persoana respectivă. Se obişnuieşte ca numele de cod să fie alcătuit din litere sau grupuri de litere din numele informatorului, dar nu este o regulă. Toate aceste documente şi date sunt băgate într-un plic şi sigilate. În mod normal, numai ofiţerul care a făcut recrutarea ştie adevărata identitate a informatorului său. Toţi ceilalţi îl cunosc doar după numele de cod. Dacă ofiţerul de informaţii îşi schimbă locul de muncă sau iese la pensie, îi cere acordul informatorului să-l treacă la alt ofiţer. Dacă acesta nu este de acord, documentele din plicul sigilat sunt distruse. În cazul nostru, informatorul are cod A009, dar mai există şi o “relaţie operativă“ introdusă (marşrutizată) în mediul cercetat cu nume de cod “Sanda”. Relaţie operativă – persoana care furnizează informaţii SRI pentru cunoaşterea generală a cazuisticii. Nu este dirijată într-un caz anume.

SRI – organizare

Unităţile Serviciului Român de Informaţii se împart în teritoriale şi centrale. Urmează subdiviziunile : Sector/Birou, fiecare cu indicativele sale. De obicei sectoarele şi birourile sunt codificate cu litere sau cifre : de exemplu Div. B SRI – reprezintă Divizia de Contraspionaj, Direcţia A – Inspectoratul de apărare a Constituţiei şi Securitate Economică, Divizia E- Protecţie Internă, Direcţie Juridică, Sector B, Sector R, Compartiment de Management al Resurselor Umane, Compartiment K, Sector B, Sector V, Sector C. Numele de cod ale subdiviziunilor sunt schimbate în mod regulat pentru protecţie.

Nici măcar Biserica Română nu a scăpat de atingerea teroristului Omar Hayssam !

Aflat sub lupa serviciilor secrete pentru fapte conexe terorismului, Omar Hayssam  încheie contracte cu instituțiile statului și cu Biserica Ortodoxă Română.

 

Campania Bucovina pentru Bucovina – contractele unui terorist cu TVR și cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților