AntiMafia

Un blog pentru neliniştea dumneavoastră

De ce ne trebuia Omar Hayssam ? – ep.1

Să înțelegem mai bine cum funcționează crima organizată la nivel de stat în România

Puţini sunt aceia care m-au luat în seamă când spuneam că afacerea „Răpirea din Irak” va fi un izvor nesecat de scandaluri în presă. Din păcate, la vremea aceea, subsemnatul nu putea decât să intuiască amploarea internaţională a diversiunii. De fapt, am început să-mi dau seama de miză în 2005, în momentul în care fiind audiat la Parchetul General pe tema răpirii, cei care instrumentau cazul, procurorul DIICOT Ciprian Nastasiu şi comisarul Miron Cristian Alexandru gesticulau în mod ciudat dacă pronunţam cuvintele „contrabandă cu armament” şi „Securitate”. Prima mea impresie a fost aceea că luau lecţii de zbor în birourile Ministerului Public. Când colo, dumnealor aveau pe rol dosare cu trafic ilegal de arme (disjunse din dosarul „Răpirea din Irak”), iar audierile erau înregistrate ambiental de serviciile secrete chiar la faţa locului. Le puteam citi pe buze “discutăm despre asta mai încolo”, dar nu-i auzeam. Vorbeau în şoaptă. Oamenii legii nu doreau să rămână în memoria sau pe casetele Serviciului Român de Informaţii cu imaginea pătată, adică încercând să influenţeze victima. Avocaţii colegilor mei de suferinţă nu păreau deloc deranjaţi sau surprinşi de gesturile anchetatorilor. Notau cu grijă fiecare cuvinţel pe care-l spuneam despre clienţii lor. Eu nu aveam avocat. Nici nu-mi trecea prin cap că ar trebui să angajez unul. La vremea aceea credeam în autorităţile statului, în corectitudinea lor. Oricum nu prea conta ce credeam eu. Afacerea Hayssam o luase razna în plan internaţional, iar puterea dâmboviţeană trebuia să recurgă la planul de rezervă. Mai întâi l-au scos pe terorist din ţară cu tot cu familie, apoi au decapitat serviciile secrete şi Parchetul General. Aşa, la intimidare, ca nu cumva vreunui ofiţer, procuror sau oficial să le treacă prin cap să spună ce ştie.nastasiu-ciurea
Imediat după “fuga” teroristului Omar Hayssam au căzut capetele celor trei şefi de servicii secrete (SRI, SIE, DGIPI) şi a fost demis Procurorul General al României. Generalul Ilie Botoş nu a rămas dator faţă de cei pe care îi slugărise şi care acum îl mazileau fără prea multe regrete. Botoş pleca de la conducerea Ministerului Public, spunând că există în lucru un dosar foarte important, în care alături de Omar Hayssam sunt implicaţi în contrabanda internaţională de armament, un număr important de oameni politici. Botoş şi-a negociat bine pielea. Imediat, a fost înaintat în grad şi promovat la Parchetul Militar, apoi ascuns într-unul din departamentele MApN. Astăzi este şeful DIM/J2, un fel de SIE al Armatei. Dosarul despre care mai târziu aveam să aflu că se numea “Armamentul” era instrumentat de Ciprian Nastasiu, acelaşi procuror care conducea ancheta şi în cazul răpirii. După mai bine de 4 ani de la evenimente, în plină criză, când buboiul copt al Justiţiei abia aştepta să se spargă, iar UE ne lăsa corigenţi la acest capitol, a avut loc o surpriză de proporţii. Monştrii născuţi din secretizarea dosarului răpirii jurnaliştilor români în Irak au scos capul şi s-au întors împotriva celor care au „secretizat” adevărul pentru 50 de ani, dovadă că Traian Băsescu şi cei ce alcătuiesc camarila portocalie nu au fost interesaţi niciodată în aflarea adevărului. Au ascuns crima organizată şi infractorii făcând abuz de ştampila Strict Secret. Scurgerea de informaţii şi documente mai mult sau mai puţin secrete, din dosarele „Fuga lui Hayssam” – 121/D/P/2007 şi „Armamentul” -628/D/P/2005 a fost vizibilă la sfârşitul anului 2009, când a aruncat în aer lumea politică. Mai puţin vizibile au fost presiunile politice şi intervenţia serviciilor secrete în actul de justiţie, magistraţii implicaţi în astfel de dosare ajungând în 2007 să ceară protecţie la formaţiunea specială a M.A.I. – ACVILA. Au fost maziliţi pe rând din DIICOT, apoi din magistratură. Este cazul fostului procuror şef adjunct DIICOT, Angela Ciurea şi al colegului acesteia Ciprian Nastasiu, dar şi cazul procurorului şef Doru Ioan Cristescu. Până şi formaţiunea specială ACVILA a fost desfiinţată. În prag de demitere, dar mai ales după, primii doi procurori au adus acuze grave conducerii Parchetului General şi au dat de înţeles că instituţia este manevrată politic de Cotroceni. Cristescu a ales să tacă pentru că trecutul de anchetator al evenimentelor de la Timişoara, din anul de graţie 1989, nu-i permitea nicio rebeliune.

Dosarele SSID dăunează grav magistraţilor

Voi încerca să fac lumină în haosul produs în sistem de afacerea „Răpirea din Irak”, prezentându-vă pe cât posibil cu documente, nivelul la care crima Procurorul-Doru-Cristescu-vrea-la-Ministerul-Justitieiorganizată a acaparat puterea în România ultimilor 20 de ani. Faptele au ieşit la iveală şi au putut fi documentate după ce echipa de procurori, care se ocupa din 2005 de dosarele clasificate Strict Secret de Importanţă Deosebită (SSID), au început să vorbească. Astfel, fostul procuror şef DIICOT Angela Ciurea a depus la câteva instituţii ale statului numeroase notificări şi referate despre abuzurile din cadrul Ministerului Public, totul culminând cu cererea de protecţie formulată către faimosul departament ACVILA, din cadrul Ministerului de Interne. Mai târziu, Ciurea dezvăluia printr-o notă adresată Consiliului Superior al Magistraturii doar o mică parte din presiunile şi intervenţiile făcute la nivel înalt în dosare de siguranţă naţională ca „ALRO Slatina”, „Nuclearelectrica”, „Fuga lui Omar Hayssam” sau „Armamentul”. Ciurea afirma că după ce a preluat aceste dosare, şefii săi ierarhici i-au solicitat să nu ancheteze anumite persoane implicate în traficul de armament internaţional, cauză disjunsă din dosarul „Răpirea din Irak” sau în lucrările legate de marea anchetă de spionaj referitoare la privatizările strategice.

Iată ce spunea Ciurea:

“Ulterior desemnării, la scurt timp, în urma evoluţiei anchetelor, mi s-a cerut insistent de către şefii mei ierarhici de la acea dată să mă retrag din aceste dosare, ori să efectuez sau nu acte de urmărire penală asupra unor persoane din mediul politic sau economic, împotriva convingerii mele, şi nu am dat curs acestor presiuni, lucru care a dus la represalii împotriva mea”.

Ce nu putea spune public Angela Ciurea este faptul că presiunile cele mai mari s-au făcut în Dosarul 628/D/P/2005, privind traficul internaţional de armament. Şi că în urma refuzului procurorilor de a lucra în subordinea generalului SRI Florian Coldea, aceştia s-au ales cu abţibilde pe uşile birourilor – Zonă de Securitate Clasa I – şi cu niște dispozitive de filmare. Metodă de intimidare preluată de la Securitatea aia veche, Direcţia a VI-a Cercetări Penale.

Nota Ofiţerului

D-na. aceasta din poză nu s-a prezentat, dar a fost prezentă în biroul procurorului Ciprian Nastasiu la audierile din dosarul nr. 26/D/P/2005. Ocazie cu care Nastasiu a fost interesat să-i prezint probe care să demonstreze că în Ţigareta 2 a fost vorba de trafic de arme. Deşi am făcut-o, aceste documente n-au mai ajuns la dosar. Dacă tot vrea să fie credibilă, dna. Ciurea trebuie să explice cine i-a ordonat să fie prezentă la audieri, să-l oblige pe Nastasiu să canalizeze ancheta pe acest făgaş şi dacă i s-a ordonat să livreze aceste probe obţinute în anchetă altei instituţii sau persoane din afara DIICOT. Pentru că rezultatul anchetei se amână până la Sfântu’ Aşteaptă.

A spus-o colegul său, procurorul Ciprian Nastasiu, la sfârşitul anului 2009, după ce a fost mazilit definitiv din magistratură, cu o tinichea de coadă. referat 628Serviciile secrete şi Palatul Cotroceni (pe care îi servise cu atâta dăruire), aruncaseră toată vina pentru fuga teroristului sirian din ţară pe el. Deși servise cu credinţă puterea şi colaborase în cele mai grele dosare cu Departamentul de Justiţie a SUA, Nastasiu a fost declarat de către preşedinte „nebun” și “rebut”. Dealtfel, răzbunarea fostului procuror DIICOT Ciprian Nastasiu nu a întârziat prea mult. Profitând de apropierea alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul anului 2009, dar şi de sprijin extern, Nastasiu împreună cu un influent exponent al anumitor cercuri politice americane Victor Gaetan, lansează la Bucureşti cartea “Prădarea României”. Un volum de mărturii din interior care a zguduit serios societatea românească, în care Nastasiu, anchetatorul afacerii “Răpirea din Irak” şi al lui Omar Hayssam (în toate dosarele acestuia), îl acuză pe preşedintele Traian Băsescu de decapitarea DIICOT. Cel puţin, în ceea ce priveşte dosarul răpirii jurnaliştilor români, fostul procuror confirma aproape tot ceea ce eu prezentasem opiniei publice timp de patru ani, inclusiv informaţiile despre contrabanda cu armament desfăşurată de serviciile secrete şi alte persoane influente din lumea politică împreună cu Hayssam şi ai lui. Printre altele, cartea lămureşte pe deplin o enigmă care a dat multe bătăi de cap jurnaliştilor. Hayssam este localizat cu precizie în Siria locul de baştină al familiei sale, la dispoziţia autorităţilor. Dealtfel, imediat după fugă, procurorii români au fost invitaţi să-l ancheteze pe terorist la Damasc, dar cuplul Băsescu-Koveși s-a opus. Cum era de aşteptat, Nastasiu nu prezintă ceea ce era mai important – documentele, o chestiune rezolvată parţial de jurnalistul Ohanesian, cu luni bune înainte de apariţia volumului “Prădarea României”. Într-o oarecare măsură este de înţeles. Coautorul cărții Prădarea României, fost posesor de certificat ORNISS Strict Secret de Importanţă Deosebită NATO, riscând ani grei de puşcărie în cazul diseminării documentelor clasificate pe care le-a avut în mână. Cel mai important dintre toate fiind dosarul SSID 628/D/P/2005, mai cunoscut ca „Armamentul”, disjuns din dosarul „Răpirea din Irak” la începutul lunii iulie 2005, o lucrare care a dus în cele din urmă la arestarea celui mai mare traficant de armament din lume Viktor Bout, dar şi la arestarea lui Ivan Grigorevici Busuioc, fost ofiţer GRU, partener cu Hayssam în afaceri. Şi ca să întregim tabloul evenimentelor, tot în dosarul 628 era şi o copie a celebrelor stenograme ale discuţiei dintre Omar Hayssam şi generalul Constantin Degeratu. Peste 28 de pagini de transcrieri ale înregistrărilor ambientale făcute de un serviciu secret în sediul Parchetului General, unde a avut loc întâlnirea. Marele merit al fostului magistrat Nastasiu rezidă în faptul că a reuşit în cartea sa să contrazică afirmaţiile fostului stăpân Traian Băsescu, să dovedească modul în care preşedintele folosea „sistemul ticăloşit” şi să arate cum intervenea acesta în activitatea instituţiilor de forţă ale statului român. Nastasiu a prezentat numeroase exemple despre imixtiunile deosebit de grave ale preşedintelui în activitatea DIICOT. Conform mărturiilor sale, şeful statului a primit o mână de ajutor de la Serviciul Român de Informaţii, dar şi de la alte servicii secrete străine pentru a ascunde dovezi şi a-i anihila pe procurori. Ciprian Nastasiu a fost eliminat definitiv din DIICOT în iulie 2008, când lucra un important dosar de spionaj energetic, referitor la interesele financiare ruseşti care acaparau piaţa energetică românească. Apoi, a fost scos din magistratură.

referat 628Dosar 628 NastasiuJURNALISTI - IRAK pag1 pag2 pag3 pag4 pag5 pag6 pag7 pag8

Reclame

22/07/2013 Posted by | Rapirea din Irak | 7 comentarii