AntiMafia

Un blog pentru neliniştea dumneavoastră

Justiție la Cotroceni cu sex, casete și SPP

GRUPUL PARLAMENTAR PSD

 

DECLARAŢIE POLITICĂ

Senator: VALER MARIAN

Circumscripţia electorală: SATU MARE

Colegiul electoral: 1

Grupul parlamentar: PSD

Şedinţa Senatului din: 19.03.2013

Titlul declaraţiei: Hăi(mă)neala de la CSM

 

În data de 2 mai 2012 am prezentat în plenul Senatului o declarație politică intitulată “Laura Codruța Kovesi: procuror general din milă și din mită portocalie”, având următorul conținut :

Propulsată de trio-ul Blaga – Boc – Macovei

 

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, a fost numită în funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2006, la propunerea ministrului justiţiei Monica Luisa Macovei. Laura Codruţa Kovesi a fost promovată în funcţia de procuror generalal României, la vârsta de 33 ani, de la Sibiu, unde activa la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu ca procuror şef al structurii locale a DIICOT. Aceasta a fost propulsată faptic spre înalta funcţie de procuror generalal României de către secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care era prieten cu tatăl său şi care a obţinut şi sprijinul preşedintelui PDL, Emil Boc,  care a fost coleg de an şi de grupă cu Kovesi la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca. Kovesia fost colegă de an și de grupă, precum și prietenă apropiată, și cu Monica Niculescu (fostă Wawak), care a deținut funcția de șefă de cabinet a ministrului Justiției Monica Luisa Macovei. Promovarea lui Kovesi i-a surprins pe colegii săi de facultate şi de serviciu, întrucât fusese o studentă mediocră, iar ca procuror nu se remarcase în mod deosebit pe plan profesional, la bilanţul de profil pe anul anterior promovării sale (2005) ocupând doar locul 10 din 16. A surprins şi mai mult renominalizarea sa în septembrie 2009 ca procuror generalde către preşedintele Traian Băsescu în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii (instituţia supremă şi reprezentativă a magistraţilor din România) a respins categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra şi un vot pentru.

Sluga plecată a lui Băsescu and co

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este notorie obedienţa procurorului general Kovesi faţă de preşedintele Traian Băsescu, faţă de ex-ministrul de interne Vasile Blaga, actualmente preşedintele Senatului,  şi faţă de şefii serviciilor secrete, îndeosebi faţă de generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI ( şi şeful de facto al principalului serviciu secret din România). Obedienţa a fost mai mult decât vizibilă în cazul Alro, care afecta securitatea energetică naţională şi în care au fost vizaţi foştii consilieri prezidenţiali Theodor Stolojan şi Elena Udrea, sau în dosarele lui Omar Hayssam privind acte de terorism, afaceri cu armament sau fuga sa din România. Foştii procurori şefi adjuncţi ai DIICOT, Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruţa Kovesi că le-ar fi solicitat să tergiverseze dosarele privind privatizările strategice. Procurorul general Kovesi este suspectat că l-ar fi delegat pe procurorul Valentin Horia Şelaru, care era omul său de încredere în calitate de consilier personal, să emită soluţie de neîncepere a urmăririi penale (NUP) în cazul Alro. Kovesi l-a adus pe acest procuror de la Serviciul teritorial Braşov al DNA la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, l-a numit consilier al procurorului general şi l-a detaşat la DIICOT o perioadă scurtă de timp pentru a da NUP în cazul Alro faţă de Elena Udrea, Theodor Stolojan, Verestoy Attila ş.a. Recent, Kovesi l-a răsplătit pe Şelaru cu funcţia de procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, numindu-l în locul unui alt yesman de-al său, procurorul Marius Iacob, pe care l-a promovat prim-adjunct al său. Procurorul general al României a avut o intervenţie diversionistă şi părtinitoare şi în cazul mitei oferite de fosta şefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, declarând că procurorii nu s-au referit la un partid politic şi că afirmaţia ar aparţine unuia din inculpaţii arestaţi în condiţiile în care trimiterea la un partid politic, respectiv la PDL, era consemnată în încheierea de arestare preventivă (atât în concluziile procurorului care a reprezentat Direcţia Naţională Anticorupţie cât şi în considerentele judecătorului care a dispus măsura arestării preventive), iar ulterior a fost confirmată şi în rechizitoriul emis şi în sentinţa pronunţată în cauză.

 

Parchetul a devenit o anexă a SRI

 

Procurorul general al României este acuzat de majoritatea subalternilor săi că a promovat în funcţii doar cercul să restrâns de yesmani, gen Iacob sau Şelaru, iar faţă de ceilalţi are un comportament abuziv, discreţionar şi chiar bădăran, fiind reclamată că de multe ori „înjura ca la uşa cortului”. Cel mai mare reproş care i se aduce lui Kovesi este însă acela că a aservit total Parchetul preşedintelui României şi serviciilor secrete, îndeosebi Serviciul Român de Informaţii (SRI), cum n-a fost aservit nici măcar în regimul totalitar comunist al lui Nicolae Ceauşescu. Tot mai mulţi procurori se plâng că Parchetul şi-a pierdut independenţa şi a devenit o anexă a SRI, întrucât procurorul general Laura Codruţa Kovesi se supune orbeşte cererilor şi ordinelor generalului Florian Coldea. Nu în ultimul rând,  lui Kovesi i se impută că ar fi favorizat corupţia şi contrabanda din vămile româneşti, inclusiv pe marele patron al acestora, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar datorită prieteniei sale cu şeful Autorităţii Naţionale Vamale (ANV), Viorel Comăniţă (care este vicepreşedinte al ANAF şi este mâna dreaptă a lui Blejnar din perioada în care a deţinut funcţiile de director al Direcţiei Juridice şi de director al Direcţiei Supraveghere şi Accizare Vamală din ANAF). În compania unor subalterni, ca de exemplu, şeful Direcţiei Regionale Vamale Cluj, Călin Vesa, şi şeful Direcţiei Vamale Judeţene Satu Mare, Ioan Sabău, directorul ANV Viorel Comăniţă s-a lăudat cu prietenia şi protecţia lui Kovesi, afirmând că sunt originari amândoi din judeţul Sibiu şi că s-au intersectat profesional în municipiul Sibiu, unde el a fost avocat, iar ea procuror. Dealtfel, şi Kovesi şi Comăniţă au fost promovaţi de la Sibiu la Bucureşti, pe filiera politică a PDL, după alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2004.

 

Favorizarea generalului Coldea

 

Procurori din Secţia Parchetelor Militare o acuză pe Kovesi că l-ar fi favorizat pe   generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, într-un dosar în care acesta a fost cercetat pentru că ar fi provocat un accident de circulaţie în timp ce conducea în Bucureşti un autoturism de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice. Potrivit unor surse din Secţia Parchetelor Militare, confirmate de surse din SRI, în anul 2008, generalul Coldea şi-a sărbătorit ziua de  naştere (21 septembrie) împreună cu procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, într-o locaţie secretă a SRI, după care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducând personal un autoturism de serviciu. Pe B-dul Ştefan cel Mare, generalul Coldea a provocat un accident de circulaţie, respectiv a pierdut controlul volanului, a ieşit de pe carosabil şi a intrat cu autoturismul în copacii din faţa Clubului Dinamo, avariind grav partea din faţă a autoturismului, inclusiv parbrizul şi bordul acestuia. Circumstanţele producerii accidentului indică faptul că generalul Coldea se afla sub influenţa accentuată a băuturilor alcoolice. Vă puteţi închipui ce carnagiu s-ar fi putut întâmpla dacă la ora respectivă s-ar fi desfăşurat un meci de fotbal sau alt eveniment la stadionul Dinamo. Dosarul a fost muşamalizat ulterior de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a intervenţiei  procurorului general al României. În cauză a fost emisă soluţie de neîncepere a urmăririi penale (NUP) de către procurorul şef Ion Vasilache, promovat în această funcţie de procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi avansat ulterior de preşedintele Traian Băsescu la gradul de general.   

 

Fidelizare şi manipulare prezidenţială prin bodiguarzi de la SPP

 

Angajaţi din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, SRI şi SPP susţin că preşedintele Traian Băsescu (alias Zeus) ar fi fidelizat-o şi manipulat-o pe Laura Codruţa Kovesi (dar şi pe alte reprezentante ale Parchetului General)  prin invitarea ei  în mod frecvent la reşedinţa sa de la Palatul Cotroceni şi prin cuplarea acesteia cu un angajat din Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), care, pe lângă servicii de conducere auto şi de gardă de corp, îi asigura şi acompaniament sexual. După mai multe întâlniri la Palatul Cotroceni, la aproximativ un an de la promovarea sa, procurorul general a divorţat de soţul său, Eduard Kovesi, care este om de afaceri şi rămăsese la Sibiu. Conform unor subalterni, după divorţ Laura Codruţa Kovesi a trăit o idilă cu subofiţerul care i-a fost repartizat de SPP pentru a-i fi şofer şi bodyguard. Am putea spune că Traian Băsescu a preluat metodele patentate de Stalin în anii ‘50, când agente ale NKVD (predecesorul KGB) erau cuplate şi se căsătoreau cu activişti politici sau cu militari români care îşi făceau studiile în  Uniunea Sovietică, pentru a-i manipula şi a-i folosi ca agenţi de spionaj sau de influenţă.

 

Conexiunea cu Vasile Blaga

 

Conform unor informaţii apărute în cartea fostului procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, intitulată „Prădarea României” (la pagina 108), Laura Codruţa Kovesi este şantajabilă din partea şefului statului şi a serviciilor secrete. La numirea sa în funcţia de procuror general, în octombrie 2006, preşedintele Traian Băsescu a fost informat că soţul (Eduard Kovesi) şi tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de urmărire informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, care actualmente este europarlamentar din partea Ungariei. Tatăl actualului procuror generalal României, Ioan Lascu, a fost timp de 30 de ani procuror şef al Parchetului local Mediaş. Profitând de această funcţie, în exercitarea căreia a fost un colaborator apropiat  al Securităţii şi al Miliţiei respectiv al Poliţiei, Ioan Lascu a fost un protector şi un beneficiar al afacerilor din capitala gazului românesc. Cu origini romanes (din Întorsura Buzăului), acesta avea obiceiul să se laude că a deţinut cea mai îndelungată funcţie de conducere în procuratura românească şi că a obţinut cea mai înaltă funcţie în procuratură pentru fiica sa. Ioan Lascu s-a pensionat anticipat în primăvara anului 2010, când a organizat o mare petrecere la un restaurant din Mediaş (Binder Bubi), ocazie cu care accesul în zonă a fost blocat de importante forţe de ordine, întrucât invitaţii de onoare erau procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul de interne Vasile Blaga şi directorul general de atunci al Societăţii Naţionale Transgaz, Florin Muntean.

Florin Muntean, un prosper şi controversat om de afaceri, beneficiar al unor afaceri bănoase cu statul (prin Transgaz şi Romgaz), fost deputat PDL, preşedinte de mai mulţi ani al organizaţiei municipale Mediaş a PDL, este cel mai bun prieten din Mediaş al tatălui procurorului general al României, Ioan Lascu. O dovadă a acestei prietenii este faptul că, în cursul lunii iulie 2010, Sergiu Lascu, fiul lui Ioan Lascu şi fratele lui Laura Codruţa Kovesi, a fost promovat de directorul general Florin Muntean director adjunct la Transgaz. Florin Muntean este şi cel mai bun prieten asumat declarativ de către ex-ministrul  de interne Vasile Blaga, cu care a fost coleg de armată şi de facultate. Dealtfel, prin intermediul lui Florin Muntean, Vasile Blaga s-a cunoscut şi s-a împrietenit cu Ioan Lascu. Florin Muntean şi Ioan Lascu sunt apropiaţi şi de milionarul Ilie Carabulea, considerat cel mai bogat om de afaceri din judeţul Sibiu, cunoscut ca patron (asociat şi administrator) al holdingului Atlassib şi al Băncii Carpatica, despre care au apărut relatări în presă că ar fi contribuit cu suma de 1 milion de euro la campania electorală a PDL pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 2004 şi că în 2009 ar fi sprijinit substanţial în Spania, Italia şi Franţa campania de realegere a preşedintelui Traian Băsescu.

 

Prim-procuror apropiat, arestat pentru corupţie

 

Numele afaceristului Ilie Carabulea a revenit în atenţia presei, cu ocazia arestării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie al fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Nicuşor Florin Apostu. Acesta a fost arestat în data de 27 octombrie 2010, fiind acuzat de săvârşirea a 12 fapte de corupţie într-o perioadă de 3 luni (august-octombrie 2010). Alături de prim-procurorul de Sibiu a fost arestat pentru complicitate la faptele sale de corupţie şi ofiţerul SRI Tiberiu Narcis Popescu, care racola „clientela” şi primea „onorariul” pe care-l transmitea lui Apostu. Conform unui articol publicat de ziarul „România Liberă” în data de 10 decembrie 2010, cu titlul „Fabrica de măsluit dosare penale de la Sibiu” (documentat în baza unor informaţii furnizate de DNA), prim-procurorul Apostu a fost cercetat ulterior pentru 252 de dosare penale măsluite, din care în 196 de dosare „a rezolvat” soluţii favorabile omului de afaceri Ilie Carabulea. Cert este că Nicuşor Florin Apostu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2010, în stare de arest, pentru 130 de infracţiuni, din care şapte infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de trafic de influenţă, o infracţiune de sustragere de înscrisuri, două infracţiuni de favorizarea infractorului, patru infracţiuni de fals în declaraţii, 57 de infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi 57 de infracţiuni de uz de fals. Ilie Carabulea a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă. Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie 2010, prim-procurorul Florin Nicuşor Apostu a primit de la omul de afaceri Ilie Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea holdingului Atlassib, lăsându-l să înţeleagă că are influenţă asupra procurorului general Laura Codruţa Kovesi. Prin rechizitoriu se mai reţine că, în perioada 2006-2010, prim-procurorul Apostu a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme, unul marca Audi A8 şi unul Volkswagen Passat, achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar încheiat între două societăţi din holdingul Atlassib condus de Ilie Carabulea, SC Atlassib Leasing IFN SA şi SC Intermedia SRL, care au achitat pentru Apostu TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la firmele lui Carabulea, în care Apostu a dat soluţii de netrimitere în judecată şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi.

 

 

Condamnat definitiv de instanţa supremă

 

Dosarul a fost instrumentat de Serviciul Teritorial Alba Iulia al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar judecarea acestuia a fost strămutată rapid, probabil pentru a i se pierde urma, la Curtea de Apel Constanţa, unde a fost înregistrat sub nr. 1628/36/2010. Prin sentinţa penală nr. 27/P/15.04.2011, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe fostul prim-procuror Nicuşor Florin Apostu la o pedeapsă de doar 3 ani închisoare, reprezentând minimul prevăzut de lege pentru infracţiunea cea mai gravă (luare de mită), şi fiind vădit nejustificată raportat la numărul şi periculozitatea infracţiunilor reţinute (124 de infracţiuni, din care 5 infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de trafic de influenţă, o infracţiune de sustragere de înscrisuri, două infracţiuni de favorizarea infractorului, 57 de infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi 57 infracţiuni de uz de fals), precum şi la calitatea persoanei condamnate. Este de reţinut că instanţa l-a achitat pe Apostu pentru două infracţiuni de luare de mită şi că l-a condamnat pentru traficul de influenţă făcut pe lângă procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, pentru ca aceasta să promoveze un recurs în interesul legii pentru holdingul Atlassib, proprietatea lui Carabulea. Instanţa a fost îngăduitoare şi cu omul de afaceri Ilie Carabulea, pe care l-a achitat pentru infracţiunea de dare de mită şi l-a condamnat la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă. Inculpaţii au declarat recurs, care a fost judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 21.03.2012. Pronunţarea a fost amânată până pe 25.04.2012, când instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe fostul prim-procuror Apostu la o pedeapsă de 5 ani de închisoare cu executare. Coinculpaţii Popescu şi Carabulea au fost condamnaţi la doi ani şi şase luni, respectiv la un an şi şase luni de închisoare cu executare.

 

Relaţii suspect de apropiate cu condamnatul

 

            Opinia publică trebuie să cunoască însă relaţiile foarte apropiate dintre prim-procurorul Apostu şi procurorul general Kovesi şi tatăl acesteia, Ioan Lascu, iar instituţiile statului trebuie să clarifice dacă aceştia au fost implicaţi în activitatea amplă şi organizată de traficare a justiţiei realizată de şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, care a cuprins sute de infracţiuni într-o perioadă relativ scurtă. O traficare atât de amplă şi organizată a justiţiei în scopuri pecuniare nu a avut precedent în România şi trebuie să ne pună pe gânduri, în condiţiile în care, potrivit informaţiilor noastre, prim-procurorul Apostu s-a aflat în relaţii de prietenie cu tatăl lui Kovesi şi avea obiceiul să se laude că i-a fost naş de căsătorie actualului procuror generalal României, care i-a fost colegă la Parchetul Sibiu. Este de reţinut şi că, în calitate de baschetbalist de performanţă la clubul CSU Sibiu, Apostu a susţinut-o pe Kovesi să practice acest sport la acelaşi club, de unde a fost cooptată în echipa naţională de junioare. Din stenogramele convorbirilor dintre Florin Apostu, Ioan Lascu şi Ilie Carabulea, aflate în dosarul cauzei, rezultă relaţia foarte apropiată dintre prim-procurorul de Sibiu şi procurorul general al României şi tatăl acestuia, chiar dacă la anumite pasaje apare, destul de suspect, menţiunea „neinteligibil”. Astfel, Apostu şi Lascu se adresează unul altuia cu „dragă” sau „drăguţule” şi se salută cu „Ciao. Pa”. Pasajele mai sugestive din discuţiile purtate de Apostu cu Carabulea sunt următoarele: „M-a sunat şi tatăl fetei, şi romanca” (apropo de originea etnică); „A zis fără niciun fel de problemă, să facem un memoriu în atenţia ei”; „Şi se uită pe el şi ne dă un răspuns şi îi dă drumu când vine”; „Mă întâlnesc cu fata noastră joi şi vineri”; „Da, m-a invitat la Marriot extra. Zic: Tu eşti nebună? Sunt în concediu. Hai că trebuie să vorbim” (sugerând relaţii foarte apropiate, chiar intime).

         

           

 

 

Favorizarea afaceristului Carabulea

 

            Procurorii DNA au ataşat la dosar şi o conversaţie dintre tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, şi prim-procurorul Apostu în care cei doi stabileau paşii ce trebuiau urmaţi pentru promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea afaceristului Carabulea (preluarea unui memoriu, deplasarea la Bucureşti), paşi care au fost urmaţi cu stricteţe. Apostu l-a rugat pe Lascu să o convingă pe fiica sa să primească memoriul Atlassib şi să accepte o audienţă pentru un recurs în interesul legii, ca să rezolve problema pe care Carabulea o avea cu modul de calcul al diurnelor şoferilor care plecau în străinătate. A mai fost ataşată o discuţie în care Apostu îi comunică lui Carabulea că a discutat atât cu tatăl lui Kovesi cât şi cu aceasta, care i-au spus să facă un memoriu în atenţia ei, la care urmează să-i dea răspuns favorabil. Totodată, a fost ataşată o discuţie purtată după circa o lună, respectiv în data de 7 septembrie 2010, în care Apostu îi solicită lui Carabulea să-i trimită memoriul pentru a-l duce lui Kovesi, cu care urma să se întâlnească la Bucureşti. Interesant este că, în data de 25 noiembrie 2010, la circa o lună după arestarea lui Apostu, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a declarat la Sibiu că nu a primit niciunul din cele şapte memorii pe care reprezentanţii Atlassib susţin că le-ar fi trimis în atenţia sa. Şi mai interesant este că, cu toate acestea, în data de 17 decembrie 2010, procurorul general al României a promovat recurs în interesul legii, pe baza a patru memorii ale Atlassib, care a fost însă respins ca inadmisibil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 21 februarie 2011. În mod suspect, procurorii DNA s-au limitat în anchetă la Apostu şi Carabulea, neextinzând cercetările referitor la implicarea lui Kovesi şi a tatălui ei şi nefăcând nicio referire la recursul în interesul legii introdus de procurorul general. Naşte suspiciuni şi faptul că procurorul general Kovesi a fost în biroul prim-procurorului Apostu cu câteva zile înainte de arestarea acestuia, dar DNA, care instalase tehnică de interceptare în biroul respectiv, nu a depus la dosar înregistrarea cu discuţiile purtate de aceştia, iar, în cursul judecăţii, când a fost solicitată înregistrarea acestor discuţii, DNA  a depus un CD al cărui conţinut nu a putut fi reprodus.  Nu este lipsit de interes şi faptul că Laura Codruţa Kovesi l-a ajutat pe omul de afaceri Ilie Carabulea când activa la DIICOT Sibiu, anchetând şi arestând membri ai clanului Circarilor, care solicitau taxe de protecţie de la şoferii autocarelor Atlassib care efectuau transporturi de persoane în Spania, Italia, Franţa ş.a. Acesta a fost un dosar piedestal pentru Kovesi, care a fost invocat drept un mare succes profesional cu ocazia promovării sale în funcţia de procuror generalal României.

 

Şpagă cu miros de gaz

 

În ultimii ani au apărut informaţii şi indicii care generează suspiciunea că pentru promovarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror generalal României a fost oferită o mită substanţială de anumite cercuri de afaceri din judeţul Sibiu. Astfel prezintă interes faptul că, în anul 2007, ex-ministrul Vasile Blaga, primul şi principalul susţinător al lui Kovesi în anul de graţie 2006, a primit, conform menţiunilor din declaraţia sa de avere, suma de 1.100.000 RON  (circa 330.000 euro la cursul valutar din perioada respectivă) de la doi apropiaţi ai directorului Transgaz, Florin Muntean: 600.000 RON de la Doina Stoia, sora lui Muntean, angajată la SCGN Romgaz Mediaş, şi 500.000 RON de la Valer Crişan, prieten şi asociat cu Muntean la SC Baza Auto de Transport Mediaş, la care deţinea funcţia de director general. Vasile Blaga şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere ca  împrumuturi fără dobândă şi cu termen de scadenţă de 10 ani, respectiv la 1.07.2017. Chestionat de presă, Vasile Blaga a refuzat să ofere amănunte legate de identitatea şi localizarea celor doi generoşi creditori, precizând doar că-i sunt prieteni apropiaţi. Să tot ai asemenea prieteni generoşi, care să-ţi împrumute bani fără dobândă şi pe un termen atât de lung (10 ani)! Numai că, la o simplă şi minimă verificare, Doina Stoia şi Valer Crişan nu pot face dovada provenienţei sumelor pe care le-au împrumutat lui Vasile Blaga, având surse de venit şi averi modeste, în condiţiile în care beneficiau doar de salarii de la societăţile comerciale la care erau angajaţi şi deţineau un apartament la bloc (Doina Stoia), respectiv o fostă casă naţionalizată (Valer Crişan). Astfel că se naşte întrebarea dacă suma de 1.100.000 RON nu a constituit o mită mascată, o răsplată via Florin Muntean, sora şi asociatul acestuia, pentru implicarea lui Vasile Blaga în promovarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror generalal României. La fel, se pune întrebarea dacă suma de 1 milion de euro oferită PDL de Ilie Carabulea n-a reprezentat tot o mită mascată pentru promovarea Laurei Codruţa Kovesi în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că la Sibiu şi în Parchetul General se discută că numirea acesteia a fost plătită de afaceristul sibian.

 

Sesizarea DNA şi CSM

 

Pentru elucidarea acestor aspecte, solicit DNA să se sesizeze şi să efectueze cercetări sub aspectul infracţiunilor de dare şi de luare de mită, respectiv de spălare de bani, faţă de preşedintele Senatului, Vasile Blaga, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, tatăl său Ioan Lascu, ex-directorul Transgaz, Florin Muntean, şi omul de afaceri Ilie Carabulea. Solicit, de asemenea, redeschiderea dosarului care a avut ca obiect accidentul de circulaţie produs de generalul Florian Coldea şi cercetarea procurorului general Kovesi sub aspectul infracţiunii de favorizarea infractorului, pentru soluţia de neîncepere a urmăririi penale emise în cauza respectivă. Totodată, solicit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să verifice toate acuzele care-i sunt aduse procurorului general al României prin această declaraţie politică, inclusiv să stabilească motivele pentru care DNA nu a extins cercetările în cazul Apostu şi asupra procurorului general Kovesi şi a tatălui său Ioan Lascu, urmând să clarifice ce întâlniri şi ce discuţii a avut Kovesi cu Apostu la Bucureşti şi la Sibiu în perioada septembrie – octombrie 2010.

            Aceasta este faţa adevărată a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, slăvită şi proslăvită de preşedintele Traian Băsescu, de genitoarea sa Monica Luisa Macovei, de unii reprezentanţi ai societăţii civile şi de unii reprezentanţi diplomatici ai statelor occidentale la Bucureşti, îndeosebi de ambasadorii SUA şi Marii Britanii. Trista realitate este că Laura Codruţa Kovesi a fost promovată în epoca portocalie, ca şi alţi şefi din Parchet (DIICOT, DNA), Curtea Constituţională, servicii secrete (SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI), ministere (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Educaţiei ş.a.) şi agenţii (ANI, ANAF ş.a.), în baza principiului nulităţilor controlabile promovat în mod deosebit de preşedintele Băsescu şi de ex-ministresa Macovei. Potrivit acestui principiu băsesciano-macoveian, în funcţiile cheie din instituţiile statului au fost promovate cu prisosinţă persoane mediocre profesional, obediente şi şantajabile, relativ tinere şi originare din provincie, pentru a putea fi manipulate de promotorii şi protectorii lor.        

 

În data de 18 mai 2012 am transmis această declarație politică, cu titlul de sesizare penală, Direcției Naționale Anticorupție, solicitând cercetarea fostului procuror general Laura Codruța Kovesi și a unor apropiați de-ai săi sub aspectul infracțiunilor de dare și luare de mită, spălare de bani și favorizarea infractorului. Totodată, am transmis această declarație politică Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând președintelui de atunci, Alina Nicoleta Ghica, să se sesizeze referitor la activitatea și conduita necorespunzătoare a procurorului general  al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kovesi.

În data de 30 septembrie 2012 Laura Codruța Kovesi a fost eliberată din funcția de procuror generalal României, dar cu o săptămână înainte, respectiv în data de 24 septembrie 2012, am primit un răspuns stupefiant din partea Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, semnat de inspector șef, judecător Rica Vasiliu Cravelos, din care spicuiesc pasajele mai importante :

“ În privința presupuselor împrejurări apreciate de dumneavoastră că ar fi avut un caracter determinant în numirea doamnei Laura Codruța Kovesiîn funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vă facem cunoscut că nu pot fi efectuate de către Inspecția Judiciară.”

“Referitor la susținerile dumneavoastră că într-o cauză penală s-ar fi dispus de către procuror o soluție de netrimitere în judecată urmare intervenției procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vă facem cunoscut că, în conformitate cu prevederile art. 64 alin.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în soluțiile dispuse procurorul este independent.”

“În privința nemulțumirilor dumneavoastră privind modul de efectuare a urmăririi penale într-un dosar penal, vă precizăm faptul că Inspecția Judiciară nu are competența de a verifica măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate de acesta, întrucât s-ar încălca principiul independenței magistratului, consacrat în art. 64 alin. 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată și modificată.”

“Vă facem cunoscut că analiza aspectelor sesizate de dumneavoastră nu a relevat indicii în legătură cu săvârșirea vreunei abateri disciplinare de natură a impune luarea unor măsuri de competența Inspecției Judiciare.”

Mai pe șleau, răspunsul magistral al magistratei Rica îmi dă de înțeles că Laura Codruța Kovesi este la fel de curată precum Fecioara Maria din Nazaret sau Fecioara Ioana din Orleans. Numai că am o bănuială legitimă și întemeiată că a existat un troc între procurorul general Laura Codruța Kovesi și conducerea CSM din perioada respectivă, troc legat de o “fecioară” de la CSM, Oana Hăineală, care îndeplinea atunci funcția de vicepreședinte al Consiliului, iar în cursul acestui an a devenit președintele CSM. Mai exact, în data de 3 mai 2012, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost depusă o plângere penală ( înregistrată sub nr. 8386) împotriva procurorilor Oana Hăineală și Pavel Vasile, de către Nicolae Tigaret (domiciliat în București, în vârstă de 32 de ani, absolvent al Universității de Arte), victimă a unei erori judiciare în urma căreia a stat 13 luni în închisoare din cauza procurorilor reclamați, care l-au anchetat și trimis în judecată în perioada în care activau la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău.

Parchetul General a emis rapid soluție de neîncepere a urmării penale referitor la această plângere justificată, albind-o astfel pe actuala președintă a CSM. Cum s-ar zice Codruța a prespălat-o pe Oana, iar Oana a spălat-o pe Codruța. Amiciția lor este dealtfel cunoscută și nu are frontiere, recent, în plin scandal al revocărilor din CSM, fiind văzute tăifăsuind la Bruxelles împreună cu europarlamentarul PDL Monica Macovei.

Fosta președintă a CSM Alina Ghica și actuala președintă Oana Hăineală s-au remarcat în ultimii ani printr-un partizanat politic fățiș față de președintele Traian Băsescu și față de PDL, mai ales în timpul scandalului legat de referendumul pentru demiterea șefului statului, când au lansat critici la adresa unor politicieni din USL și a guvernului Victor Ponta, încălcându-și astfel statutul de magistrat. În Uniunea Europeană nu a existat un asemenea precedent, niciun președinte de Consiliu Superior al Magistraturii, de Curte Constituțională sau de Curte Supremă de Justiție nepermițându-și să critice clasa politică, presa democratică și celelalte puteri ale statului, Legislativul și Executivul, cum au făcut-o magistratele Ghica și Hăineală.  Numai pentru acest motiv ar fi trebuit excluse definitiv din rândurile puterii judecătorești.

Astfel și-au dovedit pe față prietenia cu președintele Traian Băsescu, care le-a invitat și prelucrat frecvent la Palatul Cotroceni. Este de notorietate că șeful statului le-a asigurat un sejur plăcut de 10 zile în Hong Kong, sub pretextul unui seminar internațional pe teme de justiție, unde au fost însoțite de doi subofițeri tineri și falnici din Serviciul de Protecție și Pază (SPP), recomandați de către acesta. Este de notorietate și rețeta diabolică de convertire și de pervertire, cu concursul unor tineri subofițeri SPP, a magistratelor cu funcții înalte din România, cum am arătat în declarația politică prezentată mai sus în cazul procurorului general Laura Codruța Kovesi. Președintele Traian Băsescu a aplicat aceiași rețetă și cu o procuroare de la DIICOT, care l-a reținut pe omul de afaceri Dinu Patriciu, pe care anterior o invitase de câteva ori la Palatul Cotroceni, iar apoi a cuplat-o cu un subofițer SPP, cu care s-a recăsătorit (după ce a divorțat a doua oară, în cursul anului trecut) și cu care locuiește într-o vilă achiziționată într-o localitate din jurul Bucureștiului. Quat erat demonstrandum !

Recent a ieșit la iveală și modul în care magistratele Ghica și Hăineală controlau și manipulau Consiliul Superior al Magistraturii, în care de anul trecut au făcut toate jocurile împreună cu Monica Prejmereanu, purtător de cuvânt al CSM, fost ofițer DGIPI. Dintr-o serie de mesaje tip SMS, depistate în memoria telefonului unui judecător din CSM cu care conversau frecvent, rezultă că Hăineală și Ghica foloseau expresii vulgare la adresa altor colegi, membri ai Consiliului, ca de exemplu “ dobitoc”, “nesimțit”, “cretin”, “porc”, “idioți”, “4pezi”. Utilizarea unor astfel de expresii relevă comportamente nedemne unor magistrați, ce pot fi sancționate disciplinar. Pe de altă parte, solicitările din partea șefelor CSM către anumiți colegi de a vota în anumite feluri pot intra sub incidența infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 din Codul penal precum și de Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, având în vedere că membrii aleși ai CSM sunt mandatați de magistrații care i-au ales să voteze nu după cum dorește cineva anume, ci cum le dictează conștiința și interesul magistrațiilor pe care-i reprezintă în Consiliu.

Pe cale de consecință, solicit Direcției Naționale Anticorupție să declanșeze cercetarea penală a magistratelor Alina Ghica și Oana Hăineală sub aspectul infracțiunii de trafic de influență. Totodată, având în vedere că au trecut peste zece luni de la depunerea sesizării penale referitor la ex-procurorul general Laura Codruța Kovesi, timp în care nu mi s-a comunicat nici stadiul cercetărilor, nici soluția în cauză, aștept să fiu invitat la DNA pentru a oferii detalii și probe cu privire la infracțiunile semnalate.

 

Senator

Valer Marian

P.S. Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, verbul “a hăimăni” are următoarele înțelesuri : a umbla haimana, a hoinări, a vagabonda, a rătăci. Oana Hăineală a dovedit de-a lungul anilor și alte rătăciri. Înainte de 1989, tatăl lui Hăineală a fost procuror ceaușist, deținând funcția de procuror șef al Procuraturii Județene Covasna, de unde a fost promovat imediat după Revoluție procuror șef al Capitalei, funcție în care a primit un apartament de lux în centrul civic (La Fântâni). În zilele de după Revoluție, procurorul șef Hăineală era foarte preocupat să doteze apartamentul respectiv cu tot ce era necesar și se frământa unde poate găsi cât mai multe oglinzi pentru a căptuși pereții și tavanul, la dorința fiicei sale Oana, căreia îi plăcea de atunci să se vadă și să se admire tot timpul. Poate că n-ar strica un control psihiatric pentru narcisism și alte posibile sechele.

19/03/2013 - Posted by | Deontologii, presa si serviciile secrete, Justitie si injustitie, Securistii vechi si noi, Serviciul Roman de Informatii

1 comentariu »


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: