AntiMafia

Un blog pentru neliniştea dumneavoastră

Căţeii lui Băsescu de la ANI sunt protejaţi de cei de la DNA

 

Valer-Marian11

GRUPUL PARLAMENTAR PSD

 

DECLARAŢIE POLITICĂ

Senator: VALER MARIAN

Circumscripţia electorală: SATU MARE

Colegiul electoral: 1

Grupul parlamentar: PSD

 

Şedinţa Senatului din: 28.01.2013

 

Titlul declaraţiei: Căţeii lui Băsescu de la ANI sunt protejaţi de cei de la DNA

În data de 27.02.2012 am prezentat în Senatul României o declaraţie politică intitulată „Căţeii lui Băsescu de la ANI”, care avea următorul conţinut:

«Cetăţeanul Alexandru Cătălin Macovei a fost desemnat vicepreşedinte al ANI la înfiinţarea acestei instituţii, în 2007, iar în 2008 a devenit primul preşedinte al ANI, în urma unei proceduri de selecţie organizate de Consiliul Naţional de Integritate. Preşedintele ANI este licenţiat al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, pe care a absolvit-o cu o medie mediocră, iar în perioada 1995-2006 a activat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu (unde a fost procuror şef) şi la Direcţia Naţională Anticorupţie. În 2006, Macovei a fost dat afară din DNA (procurorul şef Daniel Morar poate confirma) pentru ineficienţă în activitate şi absenţe repetate de la serviciu. Conform unor surse din DNA, procurorul Macovei avea obiceiul să frecventeze restaurantele în timpul serviciului, împreună cu actualul secretar general al ANI, Horia Georgescu (mâna sa dreaptă), care activa atunci ca specialist economico-financiar la DNA şi care  a fost eliberat din funcţie pentru aceleaşi motive. Până la numirea sa la ANI, Macovei a fost director al „Direcţiei Generale Juridice” a unei societăţi comerciale pe care nu o nominalizează în CV-ul său. Promovarea lui Alexandru Cătălin Macovei în fruntea ANI s-ar datora, potrivit unor surse, legăturii sale de rudenie cu fostul ministru al Justiţiei, Monica Luisa Macovei (mai exact, cu fostul soţ al acesteia).

Înfiinţată prin Legea nr. 144/2007, Agenţia Naţională de Integritate constituie o instituţie unică în România şi unicat în Uniunea Europeană având surate în Albania, Muntenegru, Mauritius, Singapore, Hong Kong şi Coreea de Sud. Moşită de fostul ministru al justiţiei, Monica Luisa Macovei, ANI a fost acceptată şi votată de clasa noastră politică ca să facă pe plac Europei pe frontul luptei anticorupţie declanşate înainte şi după aderarea la UE. Societatea civilă şi opinia publică românească şi-au pus însă mari speranţe că ANI va combate, va contracara şi va diminua corupţia la nivel înalt. După aproape cinci ani de la naştere, speranţele par a fi însă deşarte. Deşi are în jur de 200 de angajaţi, mulţi cu salarii peste sau apropiate de cele ale parlamentarilor, deşi are ca şef (preşedinte), cu rang de secretar de stat, un fost procuror şi deşi a beneficiat în anii de activitate de bugete mai mult decât generoase, comparativ cu alte instituţii importante ale statului, ANI a înaintat anual la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mai puţine sesizări decât degetele de la două mâini, adică mai puţin de o sesizare pe lună (fapt confirmat inclusiv de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, într-o declaraţie făcută la Satu Mare). Iar majoritatea acestor sesizări au fost soluţionate cu neînceperea urmăririi penale (NUP). Pe de altă parte, după cinci ani de activitate, instanţele din România n-au confirmat (definitiv şi irevocabil) mai multe sesizări ale ANI decât degetele de la o mână, adică o sesizare pe an.

Ce este şi mai grav, şefii şi inspectorii ANI au săvârşit grave abuzuri procedurale şi gafe juridice lamentabile în numeroase cazuri, ca, de exemplu, în cele privind pe fostul ministru al Mediului, Nicolae Nermischi (PSD), fostul ministru al Sănătăţii, deputatul Eugen Nicolăescu (PNL), fostul ministru al Tineretului şi Sportului, senatorul Luminiţa Plăcintă (PDL), fostul ministru  al Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea (PDL), fostul preşedinte al Senatului, Mircea Geoană (PSD), senatorul PNL Mircea Diaconu, senatorul PSD Lia Olguţa Vasilescu, poetul Mircea Dinescu (membru al Colegiului CNAS). A devenit tot mai evident că, dacă preşedintele Băsescu era iritat de vreun ministru, parlamentar sau alt demnitar, ANI dădea un comunicat de presă că „proscrisul” este cercetat cu privire la modul de dobândire a averii sau pentru cazuri  mai mult sau mai puţin închipuite de incompatibilitate. A devenit tot mai clar că ANI este o jucărie  în mâinile preşedintelui jucător, o executantă întocmai şi la timp a comenzilor primite de la Palatul Cotroceni împotriva unor opozanţi sau neagreaţi politici. Beneficiind de înalta şi înălţătoarea protecţie prezidenţială, şefii de la ANI şi-au permis să sfideze pe toată lumea şi, în mod deosebit şi ostentativ, Parlamentul, forul legiuitor suprem, care nu numai că i-a emis certificatul de naştere, dar căruia ANI îi este subordonată, prin intermediul Consiliului Naţional de Integritate, care este ales de Senat. Şefii de la ANI au atins culmea sfidării faţă de Parlament în toamna anului trecut, când, deşi au fost convocaţi în scris, au refuzat, în trei rânduri, să se prezinte în faţa Comisiei juridice şi a Comisiei pentru drepturile omului din Senatul României pentru a răspunde faţă de acuzaţiile ce le sunt aduse printr-un raport al Curţii de Conturi a României.

Conform raportului transmis Senatului de Curtea de Conturi a României în anul 2011, în urma controalelor efectuate de această instituţie la Agenţia Naţională de Integritate în perioada 2008-2010 au fost constatate o serie de nereguli în activitatea ANI, cea mai mare parte generatoare de prejudicii pentru fondurile publice, prejudiciul total stabilit fiind de 508.713 lei. Principalele nereguli consemnate în raportul Curţii de Conturi  sunt următoarele:

„1. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate a delegat competenţa de ordonator de credite secretarului general, limitând această competenţă numai la situaţiile în care preşedintele nu se află în instituţie. Cu toate acestea, secretarul general a exercitat aceste atribuţii şi în alte cazuri în care, ordonatorul de drept, conform fişelor de prezenţă, s-a aflat în instituţie.

2. Structura organizatorică a Agenţiei Naţionale de Integritate, a fost aprobată de preşedintele Agenţiei, fără a ţine seama de limitele stabilite prin prevederile legii bugetului de stat, în sensul că:

– nu au fost respectate prevederile bugetare în ceea ce priveşte numărul total şi structura funcţiilor de conducere, instituţia angajând personal pe funcţii de director general, director general adjunct şi şef serviciu fără a avea posturi aprobate prin anexa 3 la legea bugetului de stat;

– au fost prevăzute 7 posturi de inspectori de integritate superiori treapta 1 cu un salariu de bază de 3500 lei în timp ce prin anexa 3 la legea bugetului de stat au fost aprobate posturi de inspectori de integritate de rang inferior, cu un salariu mai mic.

3. Agenţia Naţională de Integritate a organizat cabinetul vicepreşedintelui (asimilat cu funcţia de subsecretar de stat) şi a angajat personal în cadrul acestuia prin încălcarea prevederilor legale care nu permiteau organizarea unui cabinet la nivelul acestei funcţii. În plus, funcţionarea ilegală a cabinetului a continuat şi în perioada în care funcţia de vicepreşedinte nu a fost ocupată.

De asemenea, cabinetul preşedintelui a fost organizat în condiţiile încălcării prevederilor legale, numărul de personal din cadrul acestui cabinet fiind depăşit cu un post de consilier personal.

4. Instituţia verificată a încălcat prevederile legale în vigoare cu privire la numirea prin detaşare a personalului în cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate.

Astfel, un angajat al cancelariei Primului Ministru a fost detaşat la Ministerul Justiţiei pe o funcţie de execuţie, iar ulterior, numit pe funcţia de consilier al ministrului justiţiei, pe durata mandatului acestuia. La numai două zile de la această numire şi totodată cu câteva zile înainte de încetarea mandatului ministrului justiţiei, acesta, la rândul său, a dispus detaşarea persoanei respective la Agenţia Naţională de Integritate, pe o funcţie publică de execuţie. Astfel, în momentul detaşării, statutul şi funcţia pe care această persoană o deţinea în cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi durata de ocupare a funcţiei, nu permiteau o astfel de detaşare.

5. Agenţia Naţională de Integritate a suportat, din bugetul său pe anul 2008, indemnizaţia de şedinţă pentru reprezentantul Ministerului Justiţiei (secretarul general al agenţiei – domnul Horea Georgescu) în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Plata indemnizaţiei s-a efectuat, contrar prevederilor legale din bugetul Agenţiei Naţionale de Integritate şi nu din bugetul Ministerului Justiţiei.

6. Activitatea de achiziţii publice s-a desfăşurat cu nerespectarea prevederilor legale, astfel:

a). programul anual al achiziţiilor publice nu a fost corelat cu bugetul aprobat, nu a fost actualizat în funcţie de achiziţiile efectuate pe parcursul anului şi nu a fost corelat cu programul de investiţii publice, respectiv cu poziţia „Alte cheltuieli de investiţii”;

Totodată, pentru achiziţiile publice finanţate de la titlul „cheltuieli de capital” instituţia s-a orientat preponderent către „cumpărarea directă”, în defavoarea procedurilor în sistem competiţional, procedându-se la:

– divizarea unor poziţii înscrise în lista „Alte cheltuieli de investiţii”;

– calcularea eronată a valorii estimate a contractelor fără a se ţine seama de produsele similare, de valoarea cumulată, fără TVA, a produselor care se preconizau a se achiziţiona, sau de momentul prevăzut de lege pentru determinarea valorii estimate a contractelor;

– elaborarea de specificaţii tehnice cu referiri la brandul producătorului fapt care a determinat achiziţionarea de bunuri de natura mijloacelor fixe cu precădere prin cumpărare de la un anumit furnizor, cu vicierea mediului concurenţial.

b). Agenţia Naţională de Integritate a achiziţionat servicii de închiriere constând într-un apartament duplex într-o zonă centrală a capitalei achitând pentru o perioadă de trei luni suma de 85.832,12 lei, în condiţiile în care:

– în perioada 07 noiembrie 2008 – 31 ianuarie 2009, în care contractul de închiriere a produs efecte, sediul respectiv nu a fost utilizat;

– nu a fost efectuată o evaluare a spaţiului de care dispunea Agenţia, pentru a determina şi justifica situaţia care a generat necesitatea şi oportunitatea închirierii apartamentului şi efectuarea plăţilor din credite bugetare;

– chiria lunară prevăzută în contractul încheiat se situează aproape de valoarea estimată iniţial pentru toată perioada contractului, de două luni, ceea ce constituie un indiciu că achiziţia s-a efectuat la un preţ dublu faţă de cel real, fapt de altfel confirmat de preţurile de pe piaţa imobiliară din perioada respectivă, pentru aceeaşi zonă.

De asemenea, Agenţia Naţională de Integritate a încheiat în luna iulie 2008 un contract de achiziţii publice în valoare de 11.777 euro (echivalentul a 42.900 lei la cursul din perioada încheierii contractului) cu o durată de 4 luni, având ca obiect închirierea a 30 de sisteme informatice, în condiţii de lipsă de transparenţă şi cu cheltuirea neeconomicoasă şi ineficientă a resurselor bugetare. Concluzia se bazează pe faptul că preţul închirierii pe bucată, pe cele 4 luni, reprezenta 58,6% din preţul unui echipament nou cu aceleaşi performanţe tehnice, de tipul celor pe care agenţia le achiziţionase într-o perioadă anterioară. Deosebit de acestea, procedura de achiziţie nu s-a derulat în condiţii de transparenţă, iar echipamentele nu au fost închiriate pentru lucrări care ar fi putut comporta o anumită urgenţă, ci pentru activitatea permanentă a instituţiei, ceea ce conduce la concluzia că soluţia adoptată a fost dezavantajoasă pentru bugetul statului, întrucât, aşa cum reiese din analiza efectuată, echipamentele care puteau asigura necesităţile funcţionale puteau fi achiziţionate, la un preţ echivalent cu chiria pe aproximativ 7 luni.

7. Alte nereguli:

– nerespectarea prevederilor legale privind dotarea cu autoturisme, agenţia deţinând un autoturism în plus faţă de normativul legal;

– efectuarea cheltuielilor cu carburanţii şi serviciile de telefonie fără respectarea principiilor eficienţei şi economicităţii;

– nereguli în procesul de inventariere a patrimoniului în conformitate cu prevederile legale;

– neelaborarea de norme proprii de control intern, în conformitate cu prevederile legale.”

Curtea de Conturi a României a emis Decizia nr. 4/21.07.2009, prin care a dispus măsuri de cuantificare integrală şi recuperare a prejudiciilor generate de neregulile menţionate la punctele 2,3,4,5 şi 6b de mai sus, precum şi măsuri de înlăturare a celorlalte nereguli, menţionate la punctele 1, 6a şi 7 de mai sus. Agenţia Naţională de Integritate a contestat decizia emisă atât la Curtea de Conturi cât şi la instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, care a admis plângerea ANI şi a anulat integral Decizia Curţii de Conturi nr. 4/21.07.2009. Curtea de Conturi a declarat recurs, pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a admis prin Decizia nr. 5047/17.11.2010 (rămasă definitivă şi irevocabilă), dispunând respingerea în totalitate a acţiunii ANI. În consecinţă, prejudiciul total de 508.713 lei trebuie imputat preşedintelui Cătălin Macovei şi secretarului general Horia Georgescu, în calitate de ordonatori principali de credite ai Agenţiei Naţionale de Integritate. Referitor la acest prejudiciu, solicit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să efectueze cercetări sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi /sau de neglijenţă în serviciu împotriva preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, şi a secretarului general Horia Georgescu.

Modul în care aceştia au folosit fondurile publice arată o risipă greu de crezut pentru o instituţie însărcinată cu supravegherea averilor politicienilor şi funcţionarilor publici. Conform unor surse din ANI, preşedintele Macovei şi secretarul general Georgescu au organizat o licitaţie pentru achiziţionarea a patru autoturisme de teren pentru şefii instituţiei, solicitând prin caietul de sarcini ca un jeep să fie dotat cu scaun pentru copil, întrucât preşedintele ANI devenise tătic. Potrivit aceloraşi surse, la ANI a fost trucată licitaţia pentru serviciile de publicare electronică a declaraţiilor de avere. La licitaţie au participat două firme, SC Teamnet International SA, care a făcut o ofertă de 1,6 milioane de euro, şi SC Star Storage SRL, care a depus o ofertă de 1,9 milioane de euro. În mod normal, ar fi trebuit să fie declarată câştigătoare firma care a făcut oferta cea mai mică, dar licitaţia a fost anulată. Ulterior a fost organizată o altă licitaţie, la care s-a înscris doar SC Star Storage SRL, care a depus de data aceasta o ofertă de 3,3 milioane euro, pentru care i s-au atribuit serviciile de arhivare electronică. Referitor la această licitaţie, solicit DNA să se sesizeze sub aspectul unor posibile fapte de corupţie.

P.S. Cam aceasta este feciorelnica (în fapt, minora) şi multiubita ANI. Multiubită de preşedintele Traian Băsescu, care-şi satisface prin ANI poftele de răzbunare împotriva opozanţilor săi politici. Şi multstimată de birocraţia autistă de la Bruxelles (care o ridică în slăvi, alături de DNA, în rapoartele anuale pe justiţie ale Uniunii Europene) şi de marile cancelarii, îndeosebi de la Washington şi Londra (care o curtează şi o protejează prin ambasadorii lor în România). Am folosit în titlul declaraţiei cuvântul căţei, pentru că, am constatat şi pe pielea mea, câinii lui Băsescu sunt în altă parte, respectiv în serviciile secrete, îndeosebi în Serviciul Român de Informaţii (SRI). La finele lunii martie 2011, după o suită de declaraţii şi interpelări antiguvernamentale şi antiprezidenţiale, am fost invitat la ANI, pentru a fi înştiinţat că a fost declanşată din oficiu procedura de verificare a averii mele şi fiicei mele minore (11 ani), avere compusă dintr-un apartament cu 3 camere în Satu Mare, un teren de 14 ari în satul natal (Dăbâca, judeţul Cluj) şi un cont pentru salariu (la Banca Transilvania). Intuind că la mijloc este o tentativă palidă de intimidare, am făcut şi eu investigaţii, aflând că preşedintele ANI, Cătălin Macovei, s-a sesizat faptic din oficiu, în data de 11 ianuarie 2011, ca urmare a unei comenzi primite de la generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI (omul de încredere al preşedintelui Băsescu şi şeful de facto al principalului serviciu secret din România). Acest Coldea a ţinut să mi-o plătească  pentru că l-am pomenit (cu câteva păcate, care între timp s-au înmulţit) într-o declaraţie politică făcută cu trei săptămâni înaintea sesizării ANI (în data de 22 decembrie 2010), intitulată „Gaşca lui Falcă”. Mai mult, în cursul lunii mai 2011 am fost înştiinţat de un ofiţer SRI că la Satu Mare a venit un colonel SRI de la Bucureşti care investighează ce afaceri şi ce avere am. Toate acestea m-au împins să deduc că ANI este doar o anexă sau o cuşcă a SRI.»

În data de 8 mai 2012 am transmis această declaraţie politică Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu titlu de sesizare penală, solicitând să fie efectuate cercetări sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. şi ped. de art. 248 din Codul penal, şi a infracţiunii de corupţie, prev. şi ped. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248¹ din Codul penal împotriva numiţilor Cătălin Alexandru Macovei şi Horia Georgescu, preşedintele respectiv secretarul general al ANI în perioada respectivă.

La scurt timp după ce am sesizat DNA, Cătălin Alexandru Macovei a demisionat din funcţia de preşedinte al ANI, aceasta fiind preluată interimar de amicul său Horia Georgescu.

Recent mi-a fost comunicată ordonanţa de declinare emisă în dosarul DNA nr. 200/P/2012, în data de 17 decembrie 2012, care este semnată de procuror şef serviciu Mariana Alexandru din Secţia de combatere a corupţiei din cadrul DNA, şi avizată de procuror şef secţie Lucian Papici.

Prin această ordonanţă s-a dispus, pe de o parte, neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii Cătălin Alexandru Macovei pentru infracţiunea prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248¹ din Codul penal, cu motivarea că din cercetările efectuate a rezultat că fapta nu există, iar, pe de altă parte, disjungerea cauzei şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti pentru infracţiunile prev. de art. 248 cu aplic. art. 33 lit. a din Codul penal.

Motivarea soluţiei de către DNA este susceptibilă de critici de netemeinicie şi nelegalitate sub ambele aspecte.

Neînceperea urmăririi penale pentru prezumtive fapte de corupţie este motivată greşit şi sumar prin aceea că procedura iniţială de atribuire (din 19.01.2009) a fost anulată, iar pentru procedura ulterioară (din 02.10.2009) a fost depusă doar o singură ofertă de către SC Star Storage SRL, raportat la care acţiunea de audit financiar derulată în anul 2010 de Curtea de Conturi a României asupra contului de execuţie şi bilanţului contabil încheiate de ANI pentru anul 2009 nu a relevat abateri de la legislaţia incidentă în materia achiziţiilor publice. Procurorul DNA nu face nicio referire la motivele pentru care a fost anulată procedura iniţială de atribuire, în cadrul căreia a fost făcută o ofertă mai ieftină cu 1,4 milioane de euro faţă de oferta ulterioară a SC Star Storage. De asemenea, nu se face nicio referire la motivele pentru care a fost modificat obiectul acordului cadru pentru procedura de atribuire ulterioară. Cercetarea motivelor anulării procedurii iniţiale şi a modificării obiectului acordului cadru era esenţială pentru clarificarea suspiciunilor de corupţie ce planau asupra şefilor ANI Cătălin Alexandru Macovei şi Horia Georgescu.

Disjungerea cauzei şi declinarea competenţei pentru prezumtivele infracţiuni de abuz în serviciu, cu un prejudiciu estimat de 508.713 lei (cca. 113.047 euro), este motivată prin aceea că nu este realizată condiţia prevăzută de art. 13 alin 1 din OUG nr. 43/2002, respectiv o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1 milion de euro.

Prejudiciul de 508.713 lei a fost cauzat prin fapte nelegale ale ordonatorilor principali de credite Cătălin Alexandru Macovei şi Horia Georgescu  care au fost constatate de Curtea de Conturi a României, conform raportului întocmit în urma controalelor efectuate de ANI în perioada 2008 – 2010, deci nu sunt susţineri ale subsemnatului cum lasă să se înţeleagă procurorul care a emis soluţia în cauză.

DNA nu manifestă consecvenţă nici sub aspectul motivării că prejudiciul nu depăşeşte 1 milion de euro, practicând dubla măsură, dacă avem în vedere că recent a demarat cercetări împotriva judecătorului Adrian Toni Neacşu de la Consiliul Superior al Magistraturii, sub aspectul infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals şi înşelăciune, pentru prezumtive deconturi fictive în jur de 50.000 lei (prejudiciu de 10 ori mai mic decât cel înregistrat la ANI).

Este încă un motiv care ne face să credem că DNA nu are scrupule şi reţineri procedurale când este vorba de adversari sau critici ai preşedintelui Traian Băsescu, fapt demonstrat cu prisosinţă şi prin anchetele abuzive declanşate după referendumul de demitere a acestuia din 29 iulie 2012. În schimb, protejaţii preşedintelui Băsescu de la ANI sunt trataţi cu indulgenţă.

Suspiciunea de favorizare a prezumtivilor infractori din fruntea ANI este întărită de faptul că procurorul şef de serviciu Mariana Alexandru şi procurorul şef secţie Lucian Papici sunt cunoscuţi drept oamenii de încredere ai fostului procuror şef al DNA, Daniel Morar, actualmente procuror general interimar al României, care este acuzat de obedienţă totală faţă de preşedintele Traian Băsescu, mai ales în ce priveşte fabricarea de dosare politice împotriva adversarilor şi criticilor acestuia.

În consecinţă, solicit Consiliului Superior al Magistraturii să dispună Inspecţiei Judiciare din subordine să verifice soluţia emisă în dosarul DNA nr. 200/P/2012, să o infirme şi să dispună începerea urmăririi penale împotriva numiţilor Cătălin Alexandru Macovei şi Horia Georgescu pentru infracţiuni de abuz în serviciu şi de corupţie.

Redeschiderea cauzei se impune cu atât mai mult cu cât în ultimele luni, după ce numitul Horia Georgescu a fost desemnat preşedinte al ANI, la adresa sa au apărut în massmedia alte acuzaţii grave de corupţie, respectiv fratele său Sorin Georgescu l-a denunţat că ar fi oferit o mită de 18.000 euro când a fost angajat specialist la DNA (vezi articolul „Horia Georgescu a dat mită pentru a fi angajat la DNA”, publicat în cotidianul Jurnalul Naţional din 18.11.2012), iar alte persoane au sesizat că foloseşte autoturisme de lux (de exemplu, un jeep BMW X5) pe care nu le-a consemnat în declaraţia de avere şi că a dobândit în condiţii dubioase o vilă şi un apartament în Braşov şi un apartament în Bucureşti.

Fiu al unui fost director de penitenciar în timpul regimului comunist, Horia Georgescu a beneficiat, în calitate de preşedinte ANI, de susţinerea şi protecţia preşedintelui Traian Băsescu şi al fostului ambasador al SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein.

Având în vedere suspiciunile de abuz, corupţie şi partizanat politic ce planează asupra numitului Horia Georgescu, solicit Senatului României să adopte de urgenţă o hotărâre prin care să solicite Consiliului Naţional de Integritate, organism desemnat şi coordonat de Camera superioară a Parlamentului, revocarea lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al ANI.

Dacă instituţiile judiciare ale statului nu vor face demersurile necesare, unica şi ultima soluţie este organizarea de acţiuni de protest în faţa sediilor ANI, DNA, Parchetului General şi Consiliului Superior al Magistraturii.

Satu Mare,                                                               Senator

28.01.2013                                                           Valer Marian

28/01/2013 - Posted by | Ciocoii de serviciu, Justitie si injustitie

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: