AntiMafia

Un blog pentru neliniştea dumneavoastră

Remanierea unui interlop analfabet si bisnitar de la conducerea Internelor – Traian Igas

                                                                                                         

GRUPUL PARLAMENTAR PSD

 

 

DECLARAŢIE POLITICĂ

Senator: VALER MARIAN

Circumscripţia electorală: SATU MARE

Colegiul electoral: 1

Grupul parlamentar: PSD

 

Şedinţa Senatului din: 6.02.2012

 

Titlul declaraţiei: O remaniere „impetuos” necesară: ministrul analfabet şi bişniţar al   Administraţiei şi Internelor

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş, şi-a dovedit pe deplin neştiinţa şi neputinţa atât în faţa generalului Iarnă cât şi în faţa valului de proteste populare declanşat în România începând din data de 13 ianuarie a.c.. Şeful suprem al forţelor de ordine din România (Poliţia şi Jandarmeria) şi-a dovedit atunci curajul imitându-i pe stăpânii săi de la palatele Cotroceni şi Victoria. Dacă preşedintele Traian Băsescu s-a refugiat în munţi, pe Valea Prahovei, iar premierul Emil Boc şi-a luat tălpăşiţa acasă la Cluj, ministrul Constantin Traian Igaş s-a ascuns tot weekendul respectiv în judeţul de baştină, Arad. Excepţie a făcut sâmbătă, 14 ianuarie, când, în timp ce Capitala ardea inclusiv la propriu, cel puţin în Piaţa Unirii, Igaş s-a dat în stambă la revelionul sârbilor din judeţul Arad, organizat la restaurantul Parc din municipiul Arad, unde a băut, a mâncat, a cântat şi a dansat de cu seară până spre dimineaţă.

Astfel am aflat că „impetuosul” ministru de interne are asigurată în localitatea natală Pecica o logistică mai dihai decât şeful său de Guvern. Ministrul Igaş are la dispoziţie pe plaiurile natale nu mai puţin de trei autoturisme din dotarea MAI, care sunt parcate în bătătura sa şi pe care l-a angajat şofer, fără concurs, pe un vecin al său, Florentin Mândru, pe care-l folosea anterior la diverse treburi gospodăreşti. Un autoturism de teren marca Duster, cu numărul de înmatriculare AG-10-LUG, este folosit zilnic, în exclusivitate, de către soţia ministrului, de profesie asistentă medicală, care se deplasează cu acesta la serviciu (la un cabinet medical din municipiul Arad) şi la cumpărături (la piaţă, la mall, ş.a.). O dată pe lună, consoarta ministrului se deplasează cu acest autoturism şi la Păuliş, pentru a-şi ridica salariul de la un cabinet medical la care este angajată fictiv cu o jumătate de normă. Un autoturism de teren marca Grand Cherokee, cu numărul de înmatriculare B-43-HYH, este folosit de şoferul Mândru pentru a duce zilnic copiii ministrului la şcoală, cât şi pentru diverse treburi gospodăreşti ale familiei ministeriale. În fine, un al treilea autoturism, marca Audi A6, este folosit atunci când excelenţa sa ministerială vine acasă, cu avionul de Bucureşti care aterizează la Timişoara.

Ministrul Igaş este aşteptat la aeroport nu numai de limuzina ministerială Audi A6, ci şi de un echipaj de poliţie rutieră din Arad, ca antemergător. Echipajul este condus de agentul de poliţie rutieră Ardelean de la Poliţia oraşului Pecica, care a fost avansat la excepţional, pentru merite neştiute, în data de 14 noiembrie 2011. Agentul Ardelean este unul din cei mai vechi şi mai buni prieteni ai ministrului Igaş, revelionul 2010/2011 petrecându-l, de exemplu, împreună în Slovenia. Acest agent este cunoscut drept unul dintre cei mai corupţi poliţişti arădeni, căzând de 4 -5 ori testul de integritate şi având pe rol tot cam atâtea dosare de corupţie. Mai este de semnalat că în timpul care stă acasă, la Pecica, ministrul Igaş este păzit de către o echipă de mascaţi de la SPIR Arad, iar agenţii de ordine şi de poliţie rutieră de la Poliţia Pecica au primit ordin să aibă prioritar în vedere locuinţa sa în cursul patrulării. Cam costisitor acest ministru de interne, dacă avem în vedere şi că cele trei autoturisme din dotarea familiei sale sunt alimentate cu carduri emise de MAI şi n-au stabilite nicio cotă de carburant, consumul fiind nelimitat, la discreţia şoferului Mândru şi a consoartei ministrului. Asta în condiţiile în care numeroşi poliţişti au ajuns să cerşească câte 5 – 10 litri de carburant pentru a-şi putea face treaba.

În iarna şi primăvara anului trecut, am făcut mai multe declaraţii şi interpelări  privind trecutul şcolar şi bişniţar al ministrului de interne Constantin Traian Igaş, pe care preşedintele Traian Băsescu l-a elogiat, cu ocazia investirii în fruntea Ministerului Administraţiei şi Internelor, ca fiind „un tânăr jurist, care ştie carte”. Cu cartea n-a prea nimerit-o şeful statului, pentru că, am arătat atunci în premieră, Igaş a terminat liceul cu dificultate, la vârsta de 24 ani (când se termină, de regulă, o facultate), în forma de învăţământ la seral, înregistrând în palmares şi un an de repetenţie, iar Facultate de Drept a absolvit-o la vârsta de 35 de ani, în forma de învăţământ la distanţă, cu o medie submediocră (6,25), la contestata Universitate de Vest Vasile Goldiş din Arad. Am prezentat atunci în premieră şi trecutul afacerist al ministrului Igaş, arătând că este cunoscut drept unul dintre cei mai mari bişniţari de valută şi de ţigări din istoria Aradului, respectiv că de când a devenit parlamentar şi ministru ar fi implicat în contrabanda cu ţigări. Am arătat că a fost sancţionat contravenţional, de mai multe ori, de către poliţiştii arădeni, pentru schimb ilegal de ţigări, trafic cu ţigări şi proxenetism. La un moment dat, văzând că nu prididesc cu amenzile, poliţiştii arădeni i-au aplicat o sancţiune mai inedită: să zugrăvească cu bidineaua postul de poliţie din Pecica. Semnalările mele nu au fost însă luate în seamă nici de şeful statului, nici de şeful Guvernului şi nici de cea mai mare parte a presei.

După aproape un an şi jumătate de la investirea sa în funcţie, ministrul de interne nu a obţinut note de trecere la examenele privind reforma în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) şi accederea în spaţiul Schengen. Ministrul Igaş a reuşit însă o politizare fără precedent, pentru care i se poate acorda nota 10, a posturilor de conducere la toate nivelurile şi în toate structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin promovarea sau menţinerea în funcţie a unor slugi fidele ale principalului partid de guvernământ (PDL), la care deţine funcţia de vicepreşedinte naţional. Dorind să-şi eclipseze  predecesorii, actualul ministru de interne a promovat în funcţii cheie apropiaţi de-ai săi şi ai tutorilor săi politici, majoritatea provenind din judeţul său de baştină, Arad, devenit un fief al PDL, putându-se vorbi de o arădenizare, de o colonizare cu arădeni la vârf a MAI

Astfel, l-a promovat prim-adjunct al ministrului şi şef al Departamentului de Ordine Publică, cu rang de secretar de stat, pe chestorul Ioan Dascălu, de profesie inginer hidrotehnic, fost şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad. Un alt fost şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad, chestorul Alexandru Tanco, a fost promovat adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române pe linie de ordine publică. La propunerea ministrului Igaş, prin decretul prezidenţial nr. 1 170 din 29 noiembrie 2010, comisarul şef Ioan Ioan Handra, şeful Inspectoratului Judeţean Arad al Poliţiei de Frontieră, a fost avansat chestor de poliţie, urmărindu-se să fie promovat ulterior şef al Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră, dar această promovare a fost stopată de dezvăluirile publice pe care le-am făcut cu privire la activitatea sa. În funcţia de şef al serviciului secret al MAI, respectiv director general al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), mai cunoscută sub denumirea „Doi şi un sfert”, a fost numit, în 22 decembrie 2010, un prieten din copilărie al ministrului Igaş, comisarul Cristian Gheorghe Laţcău, până atunci şef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Sălaj. În aceeaşi zi a fost numit director general adjunct al DGIPI, comisarul Adrian Jurcă, până atunci şef de birou în cadrul Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Arad. În toamna acestui an, în alte două funcţii cheie din DGIPI au fost promovaţi poliţişti din judeţul de baştină al ministrului de interne: comisarul şef Ştefan Moldovan, fost şef al Serviciului criminalistic al Poliţiei Arad, a fost numit şef al Serviciului Tehnic (de interceptări), iar comisarul şef Pavel Hălmăgean, fost şef al Secţiei 2 Poliţie Micălaca din Arad, a fost numit şef al Serviciului de filaj. Ministrul Igaş a mers până acolo încât în funcţia de şef al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), l-a promovat pe colonelul Marcel Sorin Lucaciu, anterior şef al ISU Arad, al cărui mare calitate este aceea de a fi finul său. Până şi în fruntea Centrului cultural al MAI a fost numită o poliţistă din Arad, respectiv subcomisarul Adina Mihăilescu, cu care a fost înlocuit marele rapsod popular Gheorghe Turda, care avea gradul de general.

Şi mai grav este că majoritatea acestor şefi promovaţi de actualul ministru de interne au probleme serioase în ce priveşte pregătirea, competenţa şi probitatea profesională. Astfel, potrivit unor foşti subalterni apropiaţi, chestorul Ioan Dascălu, primul adjunct al ministrului, a fost schimbat anterior din funcţiile de şef al inspectoratelor de poliţie din judeţele Arad şi Timiş pe motive de autism profesional şi de orientare… să zicem paramilitară. Chestorul Alexandru Tanco este acuzat de abuzuri şi acte de corupţie săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad. Chestorul Ioan Ioan Handra a fost destituit, în anul 2002, din funcţia de şef al Sectorului Poliţiei de Frontieră Nădlac după ce autorităţile maghiare de resort au comunicat autorităţilor române că acesta a căzut pe tehnică ca fiind implicat în contrabanda de ţigări. Directorului general adjunct al DGIPI, Adrian Jurcă, i se reproşează, în mod deosebit, că nu are o pregătire profesională adecvată, fiind absolvent al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport, şi că nu are nicio experienţă managerială. Comisarii şefi Ştefan Moldovan şi Pavel Hălmăgean au fost subofiţeri de miliţie (ajutori de şef de post) pe vremea lui Ceauşescu, iar după 1990 au fost făcuţi ofiţeri de poliţie „la apelul bocancilor”.

Exemplul cel mai elocvent de promovare a incompetenţei şi necinstei în MAI este directorul general al DGIPI, Cristian Gheorghe Laţcău, avansat şef al serviciului secret al MAI din funcţia de şef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Sălaj, unde avea 7-8 subalterni şi nu s-a remarcat prin rezultate notabile. Laţcău a fost numit şef interimar la DGIPI cu un an şi două luni în urmă (în data de 22 decembrie 2010), când avea gradul de comisar. În primăvara anului 2011 a fost avansat comisar şef, iar în noiembrie 2011 a fost numit definitiv în funcţia de director general al DGIPI. Conform unor apropiaţi, Laţcău se laudă că ministrul Igaş urmează să-l avanseze la gradul de chestor cu ocazia Zilei DGIPI, în luna februarie 2012. Numirea acestuia este cel puţin dubioasă şi neavenită din mai multe puncte de vedere. În primul rând, comisarul Laţcău nu are pregătirea, experienţa şi competenţa necesare pentru o asemenea funcţie. Fiu de subofiţer de miliţie, ca şi ministrul de interne, Laţcău a absolvit şi el liceul cu dificultate, iar în 1992 s-a angajat sergent la o unitate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, unde, potrivit foştilor săi comandanţi, a fost cel mai slab şi mai prost sergent angajat vreodată. Ulterior a intrat în poliţie, la Inspectoratul Judeţean Sălaj, ca subofiţer (şofer), apoi a fost avansat ofiţer, deşi nu avea studiile superioare terminate. Potrivit unor colegi din IPJ Sălaj, Laţcău s-a lăudat că a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Vest Vasile Goldiş din Arad, dar relativ recent, respectiv în  data de 5.01.2012, am primit un răspuns scris de la Universitatea de Vest Vasile Goldiş conform căruia Laţcău Cristian Gheorghe nu a absolvit Facultatea de Drept a acestei universităţi.

În al doilea rând, comisarul Laţcău are mari probleme de integritate, fiind catalogat de poliţişti şi de cetăţeni din judeţul Sălaj drept „un incompetent şi un corupt mai mare decât fostul inspector şef Şoric de la Neamţ”, eliberat din funcţie de ministrul Igaş în cursul lunii decembrie 2010. Astfel, comisarul Laţcău este acuzat că ar fi traficat maşini din străinătate şi că ar fi făcut cămătărie, precum şi că ar fi încasat taxe de protecţie de la valutiştii şi cămătarii din municipiul Zalău, îndeosebi de la cei care activau în zona hotelului Porolissum. Laţcău este acuzat şi că ar deţine în Zalău o pensiune (hotel cu restaurant), denumită „Monaco”, şi o cafenea-pizzerie, denumită Pizza Caffe, dobândite din câştigurile ilicite obţinute, care sunt administrate de soţia sa Anca Mirela Laţcău şi pe care nu le-a consemnat în declaraţia sa de avere.

În perioada mai-iunie 2010, când ministru de interne era Vasile Blaga, Cristian Laţcău a înaintat un raport prin care a solicitat funcţia de şef al SIPI Sălaj, dar, în urma unei verificări efectuate de DGIPI, a fost respinsă numirea acestuia, întrucât s-a constatat implicarea poliţistului în activităţi de cămătărie şi de percepere de taxe de protecţie. Şeful de atunci al DGIPI, chestorul Ştefan Pop, a comunicat la Zalău că „domnul ministru Blaga a avizat negativ cererea lui Laţcău şi mi-a spus că infractorii şi escrocii n-au ce căuta în această unitate”. Cert este că pentru ministrul Igaş nu au contat antecedentele cu iz infracţional ale comisarului Laţcău. Pentru Igaş a fost important să-şi pună în fruntea serviciului secret al MAI un om apropiat şi devotat. Igaş şi Laţcău sunt prieteni vechi, din copilărie. Taţii lor s-au născut în aceeaşi localitate (Badon, judeţul Sălaj) şi au fost colegi în miliţia ceauşistă, în care tatăl lui Igaş a fost şef de post, iar tatăl lui Laţcău a fost ajutor de şef de post. Traian Igaş şi Cristian Laţcău s-au născut amândoi în localitatea Cristian din judeţul Sibiu şi au copilărit împreună.

Interesant şi suspect este că nici directorul Cristian Gheorghe Laţcău şi nici adjuncţii săi Adrian Jurcă şi Mihai Sava nu şi-au afişat CV-urile pe site-ul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, deşi a trecut un an şi aproape două luni de la numirea lor în funcţie. La capitolul „conducerea DGIPI” este făcută doar menţiunea „Pagină în construcţie” de la promovarea lor în fruntea DGIPI. Ce valoare mai are serviciul de informaţii al MAI dacă nu a fost în stare să construiască o pagină cu CV-urile şefilor săi? Sau, poate cineva vrea să ascundă studiile şi experienţa comisarilor politici din fruntea DGIPI. Probabil că valoarea şi faima DGIPI se vor reduce la masa corporală a directorului general Laţcău, care se laudă la acest capitol cu 160 de kilograme. Tocmai bun de tăiat şi din funcţie. Lăsând gluma la o parte, este trist că în fruntea unui serviciu secret a cărui sarcină principală este combaterea crimei organizate a ajuns un amic veros al lumii interlope.

Senator

Valer Marian

 

06/02/2012 - Posted by | Ciocoii de serviciu, Deontologii, presa si serviciile secrete, Diverse, Justitie si injustitie, Ministerul de Interne

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: