AntiMafia

Un blog pentru neliniştea dumneavoastră

Justiția pe înțelesul tuturor

Judecători imparțiali sau simpli agenți ai Statului ?

 

Ioana Sfîrîială

La  art.124 alin.3, Constituția României prevede că magistrații sunt independenți. Și  punctum ! Independența magistraților se referă, bineînțeles, la celelalte puteri în Stat, respectiv la Puterea Legislativă și Puterea Adminstrativă. Cu alte cuvinte, judecătorii nu pot fi influențați nici de Parlament, nici de Guvern. Specialiștii susțin că, într-o democrație, principiul separatiei puterilor în stat prevede, în esență, că cel care dă legea este diferit de cel care o aplică și de acela care verifică dacă aceasta a fost corect aplicată. Așadar, separația puterilor în stat este un principiu propriu guvernărilor democratice, nu al celor din țările conduse autoritar, dictatorial sau cu guverne militare. După intervențiile premierului și mai recent, după urecheala aplicată de Traian Băsescu judecătorilor în fața națiunii ne putem pune câteva  întrebări. Mai este România un stat democratic, de drept, guvernat de principiul separației puterilor ? Este puterea judecătorească cu adevarat independentă? Actul de justiție este rezultatul exclusiv al analizei situației de fapt de către judecător sau există influențe externe și interioare, care îl alterează ?

Dacă ne uităm în gura primului ministru Emil Boc, lucrurile stau cam așa :  judecătorii sunt plătiți de la bugetul de stat.
Deci sunt simpli bugetari, aflați pe același palier cu  funcționarii din sistemul administrativ, politiștii, etc. Ce implică faptul că sunt plătiți de la bugetul de stat? În primul rând, situația lor materială (cu toate implicațiile care decurg din aceasta) este la dispoziția puterii legislative, care stabilește sistemul de salarizare al bugetarilor, așa cum a reieșit cu claritate în timpul așa-zisului protest al magistraților, care aveau revendicări salariale. În al doilea rând, în
litigiile în care statul este acționar, (autorități-administrative sau pui ai statului – companii la care statul deține controlul), magistratul se află într-o situație de incompatibilitate, deoarece nu mai există garanția, mai presus de  orice dubiu, a imparțialității acestuia. Păi cum să dea judecătorul o hotărâre împotriva Statului care îl plătește ? La rândul său, justitiabilului nu mai poate avea încredere în actul de justiție, în condițiile în care, cel care împarte dreptatea, este
salariatul uneia dintre părți. Unii ar răspunde că magistrații nu au raporturi de muncă cu Statul, că salariile, chiar dacă sunt primite de la buget, nu creează o legătură directă cu plătitorul. Sofisme și nimic mai mult ! Raporturile magistrat-Stat există fără doar și poate  ca urmare a plății sumelor de bani, lunar, pe stat (salariu sau indemnizație). O dovadă incontestabilă în acest sens este și faptul că, nemulțumiți de cuantumul salariilor, magistrații au dat în judecată Statul la Secția de litigii de muncă, și nu la Secția civilă a instanțelor. Declarațiile conducerii Consiliului Superior al Magistraturii (la acea dată), cum că protestul ar fi o luare de poziție în sensul apărării independeței magistraților, nu schimbă adevărata natură a protestelor. Nimic altceva decât o grevă a salariatului, cu revendicări față de angajator. Singura  problemă fiind de natură salarială, nu cea aparentă, principială, vezi Doamne se urmărea susținerea independenței magistratului. Ca dovadă, imediat ce au fost rezolvate pretențiile pecuniare, protestul a încetat. Ulterior, nu s-au  mai invocat nici una dintre celelalte susțineri.

La ordinul lui Boc 

Nu vrem să demonstrăm că pretențiile salariale ar fi fost neîntemeiate, ci doar că magistrații se află în România într-un raport permanent de subordonare față de Stat. Statul plătitor de salarii înseamnă Parlament și Guvern, iar acest raport direct este de natura să vicieze actul de justiție. Situația este cunoscută și acceptată de toți jucătorii: atât Guvernul, cât și Parlamentul, dar si judecătorii. Astfel, Guvernul își permite să condiționeze plata salariilor magistraților de modalitatea în care aceștia din urmă pronunță soluții, iar Parlamentul legiferează golind de conținut hotărârile judecătorești pronunțate. Numai așa s-a ajuns ca Traian Băsescu să urecheze judecătorii în fața națiunii, pentru că dau prea multe soluții împotriva Statului român. Când  premierul Emil Boc se întâlnește cu magistrații și le atrage atenția că, dacă vor da hotărâri prin care Statul să fie obligat la despăgubiri, nu vor mai avea de unde să își ia salariile, nu numai că le transmite un semnal. Le dă un ordin. Judecătorii, la rândul lor, acționează în consecință. Urmările nu s-au lăsat așteptate. După protestul magistraților și conversațiile avute cu Boc, numărul despăgubirilor acordate prin hotărâri judecătorești a scăzut semnificativ. Pentru că, nu-i așa, o sentință poate fi motivată, la fel de bine, și într-un sens și în celălalt. Că se poate și altfel, o demonstrează scurta perioada în care Monica Macovei a fost ministrul Justiției, când presiunea persoanelor de sorginte comunistă în sistem scăzuse, iar hotărârile judecătorești de retrocedare și despăgubire se înmulțiseră. După plecarea ex-ministrei, situația a revenit la cea anterioară. În prezent, restituirile au stagnat sau au fost respinse. Curtea de Casație a admis chiar un recurs în interesul legii, prin care stabilea că revendicările proprietarilor deposedați abuziv sunt inadmisibile.
Se poate vorbi în această situație de o lipsă de imparțialitate, de unde și incompatibilitatea judecătorilor în spețele implicând Statul? Desigur. Până când legea nu va prevede astfel de incompatibilități, magistrații vor continua să actioneze ca simplii agenți ai Statului. Nimic altceva.

04/11/2011 - Posted by | Justitie si injustitie

4 comentarii »

  1. Ce spuneti despre treaba asta cu petrom service? O fi bagat si „prietenul” dvs Nicolae Iana? sau il acopera Basescu.

    Comentariu de io | 08/11/2011 | Răspunde

  2. Am hard mic pe pc ,ca sa copii tot ce scrii bun.Ziarele cu articolele din perioda rapirii in Irak le-am pastrat.!!!!!!Lucian.

    Comentariu de matei ion lucian | 17/11/2011 | Răspunde

  3. Liviu DragneaUNEALTA LUI TRAIAN BASESCU PLECAT DIN PDL IN PSD RTOCMAI PENTRU DESTRUCTURAREA PSD-ULUI!. 1981-1987 Facultatea de Transporturi – secţia autovehicule rutiere a Institutului Politehnic Bucureşti 1987-1990 a lucrat ca inginer auto, şef atelier mecanic la IUGTC Craiova iulie 1997 Curs de specializare la Şcoala de Înalte Studii Administrative din Roma Membru al Partidului Democrat; vicepreşedinte al PD – filiala Turnu Măgurele, între octombrie 1995 şi martie 1996, şi al Organizaţiei judeţene Teleorman. Director de campanie electorală la alegerile locale şi generale din 1996. A fost consilier local al municipiului Turnu Măgurele, funcţie deţinută între 2 iunie şi 23 decembrie 1996. Din 23 decembrie 1996 până în anul 2000 a ocupat postul de prefect al judeţului Teleorman. Este preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman începând cu 17 iunie 2000. După alegerile din 2000 s-a înscris în PSD, a devenit preşedintele Uniunii Consiliilor Judeţene din România, iar după alegerile din 2004 şi-a păstrat funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Reales ca preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman în urma scrutinului local din iunie 2008. În 2005, a obţinut funcţia de vicepreşedinte al PSD. La 7 iulie 2008, Liviu Dragnea a fost numit coordonator al filialei Giurgiu a PSD, iar la 11 iulie a fost desemnat la Consiliul Naţional Comun al PSD şi PC pentru a se ocupa de prezentarea ofertei electorale pe probleme de reformă, administraţie şi descentralizare. La 18 decembrie a fost ales de Comitetului Executiv Naţional al PSD în funcţia de coordonator al grupului de miniştri social-democraţi din Guvernul Boc, cu rolul de a păstra legătura de la nivelul conducerii partidului cu echipa de miniştri ai PSD. Este membru fondator al Asociaţiei Patronale Teleorman. Vorbeşte fluent limbile engleză şi franceză. SANTAJUL MAFIEI INTERPARTINICE[PDL ,PSDM PNL ,PC,UNPR,UDMR ] PENTRU A IL DETERMINA PE GEOANA SA RENUNTE LA FUNCTIA DE PRESEDINTE AL SENATULUI PENTRU A NU PIERDE VILA ODATA CU FUNCTIA AVUTA ,VIZEAZA CASTIGAREA FUNCTIEI DE PRESEDINTE AL SENATULUI DE CATRE UN OM AL PRESEDINTELUI BASESCU ,IN SCOPUL MESCHIN DE A VIOLA LIMITELE CONSTITUTIEI .PANA LA ALEGERILE DIN 2012 Limitele revizuiriiARTICOLUL 152 (1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. (3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război. 18.XI.2011Case RA-APPS ocupate de Geoană, Morar, de miniştri şi foşti demnitari, scoase la vânzare Locuinţe RA-APPS ocupate de Mircea Geoană, de şeful DNA Daniel Morar, de fosta atletă Doina Melinte, de miniştri şi de foşti demnitari se regăsesc pe lista celor peste 700 de imobile pe care Regia le va scoate la vânzare prin licitaţie cu strigare. Pe lista imobilelor care vor fi scoase la vânzare de RA-APPS, obţinută de MEDIAFAX, au fost incluse şi spaţii folosite de mai mulţi ani de diferite fundaţii şi organizaţii neguvernamentale, dar şi apartamente ocupate încă de foşti demnitari ai regimului comunist, precum şi hotelurile Triumf din Bucureşti şi Mara din Sinaia, clubul Floreasca şi peste 20 de vile din staţiuni montane şi de pe litoral. În Bucureşti vor fi scoase la vânzare mai multe sute de apartamente din zone centrale ocupate în prezent de miniştri, secretari de stat, consilieri guvernamentali, inclusiv de la Cancelaria premierului, de fundaţii şi organizaţii neguvernamentale, precum şi de foşti miniştri în regimul comunist. Pe listă se regăsesc astfel, printre altele, 25 apartamente de pe bulevardul Iancu de Hunedoara nr. 66, 7 apartamente de pe Şoseaua Kiseleff nr. 24, 6 apartamente de pe Calea Dorobanţi nr. 85-87, 139 apartamente de pe strada Mihai Eminescu nr.44-48, nr. 50-54, nr. 82-88, nr. 102-104 şi nr.124, 19 apartamente de pe bulevardul Mircea Vodă nr. 47, 35 apartamente de pe bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 26, 14 apartamente de pe strada Icoanei, 22 apartamente de pe strada Magheru nr. 24, 38 apartamente de pe strada Ion Mihalache nr. 125, 31 apartamente de pe strada Polonă nr. 3-5 şi nr. 35, 31 apartamente de pe strada Nicolae Racotă nr. 12-14 şi nr. 16-18, 16 apartamente de pe bulevardul Unirii nr.68, precum şi alte imobile din strada Crângului. La aceste adrese locuiesc miniştri precum Daniel Funeriu, Gheorghe Ialomiţianu, foşti miniştri precum Cseke Attila, europarlamentari precum Adrian Severin, fundaţii precum „Renaşterea” condusă de Mihaela Geoană, vicepreşedintele AVAS Ionela Pop Bruchental, directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, inspectorul general al Poliţiei Române, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, procurorul general al DNA, preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului, fostul procuror general al României Tănase Joiţa, foşti demnitari ai regimului comunist sau de după 1990, precum Şerban Nicolae sau Ştefan Andrei (ministru de Externe în perioada comunistă). Pe aceeaşi listă se regăsesc două apartamente din str. Constantin Prezan nr.4, adresă la care au locuit, la un moment dat, în aceeaşi perioadă, Adrian Năstase, Traian Băsescu şi Nicolae Văcăroiu. La acea vreme, parterul era ocupat de Traian Băsescu, etajul 1 de Adrian Năstase şi etajul 2 de Nicolae Văcăroiu. Ulterior, Năstase şi Băsescu s-au mutat. Pe listă au fost incluse şi imobilul cu garajul aferent din strada Starostescu nr. 3, ocupat de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, dar şi imobilul din strada Câmpineanu 3A în care funcţionează şi firma fiicei secretarului general al Guvernului, Daniela Andreescu. Simultan, alte bunuri au fost scoase din baza de protocol a statului şi pregătite pentru vânzare, printre care active ale complexului Scroviştea, mai multe vile din comuna Snagov, inclusiv Casa Ţărănească, centrul de conferinţe club-bazin din Neptun, complexul Doina din Neptun, birourile din centrul Capitalei închiriate Asociaţiei 21 Decembrie. Acestora li se adaugă şi alte bunuri imobiliare, precum terenul în suprafaţă de peste 3.000 metri pătraţi aferent hotelului Robinson din Predeal, complexul balnear Bradul din Covasna, minihotelul Covasna din localitate, Cabana Vânătorească cu terenul aferent de 1.600 metri pătraţi din Sinaia, vila Belvedere din Băile Herculane, complexul Cindrelul din Păltiniş, complexul Dunărea împreună cu hotelul Dacia din Neptun-Olimp, restaurantul Ambasador din Neptun, hotelul Victoria din Cluj-Napoca, complexul agroindustrial Apahida, hotelul Gloria din Suceava, pensiunea Palace din Slănic-Moldova, casa de oaspeţi Brădet din Suceava, precum şi mai multe vile din Predeal, Neptun, Mamaia, Eforie Nord. DUPA MODELUL PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTI ,MINISTERUL JUSTITIEI a avizat vânzarea caselor RA-APPS, consemnând lipsa actelor privind statutul lor juridic Ministerul Justiţiei a avizat actul normativ care autorizează RA-APPS să vândă locuinţele din portofoliu prin licitaţie, însă a consemnat că MJ nu îşi asumă răspunderea pentru faptul că proiectul nu este însoţit de documente care să ateste situaţia juridică actuală a bunurilor vândute Ministrul Justiţiei a refuzat să îşi asume răspunderea pentru actul privind vânzarea locuinţelor Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), semnalând Guvernului că Ordonanţa de Urgenţă pentru începerea procedurii nu include şi documente care să demonstreze că sunt îndeplinite condiţiile legale de vânzare În final, ministerul a avizat favorabil actul normativ care autorizează RA-APPS să vândă locuinţele din portofoliu prin licitaţii la care pot participa inclusiv actualii demnitari, dar a atenţionat că era necesar să fi fost justificate toate soluţiile propuse în textul proiectului, relevă un document obţinut de MEDIAFAX. „Semnalăm că proiectul nu este însoţit de documentaţia care să dovedească situaţia juridică actuală a imobilelor şi faptul că acestea îndeplinesc condiţiile legale pentru a putea fi vândute în condiţiile propuse şi precizăm că Ministerul Justiţiei nu îşi asumă răspunderea pentru aceste aspecte”, se arată în documentul semnat de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Regia Patrimoniului Protocolului de Stat a primit miercuri acordul Guvernului să scoată la vânzare 733 de imobile, dintr-un total de 1.100 active, la un preţ de pornire care va fi stabilit de experţi autorizaţi. Vânzarea ar urma să fie făcută prin licitaţie publică cu strigare la care vor putea participa şi actualii demnitari. Limitele revizuirii. In doctrina, admitandu-se idea unor limite ale revizuirii, s-a facut distinctie intre limite exprese si limite tacite ale revizuirii, intre limite superioare si limite inferioare si, intre limite heteronome si limite autonome. Limitele exprese sunt cele prevazute expres in textul constitutional. Constitutia Romaniei stabileste in acest sens, in articolul 148, ca nu pot forma obiectul revizuirii, dispozitiile referitoare la caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala. Se prevede si faptul ca, “nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.” De asemenea, in articolul 148, alineatul 3, se precizeaza: “Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi,” stabilindu-se astfel limite exprese ale revizuirii. Limitele tacite nefiind deci prevazute in textul constitutiei, trebuie deduse pe calea interpretarii acestuia. Astfel, de exemplu, in doctrina elvetiana, vorbindu-se de limite superioare si limite inferioare ale revizuirii, se da exemplu pentru prima categorie imposibilitatea modificarii Constitutiei Elvetiei in sensul abolirii structurii federale sau in sensul abrogarii articolului 4, care consacra principiul egalitatii tuturor elvetienilor in fata legii, limite ce nu sunt expres in Constitutie. Limitele heteronome sunt cele impuse de dreptul international, daca in sistemul de drept respectiv se admite ideea superioritatii acestuia, sau a prioritatii sale in anumite domenii. Limitele autonome sunt cele impuse de dreptul intern, cum sunt cele prevazute in articolul 148. Deci exista niste limite ale revizuirii. Dupa cum s-a observat, unele sunt exprese, precizandu-se in textul constitutiei care anume dispozitii nu pot forma obiectul revizuirii. Altele sunt tacit acceptate in practica constitutionala a unor state. Exista valori consacrate de constitutie pe care intreaga natiune le considera ca intangibile, incat o modificare a textelor care le consacra nici nu poate fi conceputa. In legatura cu intinderea revizuirii se vorbeste de revizuire partiala si revizuire totala sau revizuire limitata si revizuire globala. Se face deosebire intre revizuirea partiala si cea totala atat dupa un criteriu formal, cat si dupa un criteriu material. Potrivit primului criteriu, revizuirea totala are loc atunci cand o noua constitutie vine sa ia locul celei vechi, cand toate articolele celei vechi sunt supuse operatiunii de revizuire, chiar daca unele raman neschimbate si vor fi cuprinse in noua constitutie. Revizuirea partiala are loc atunci cand numai o parte din articole sunt modificate. Potrivit celui de-al doilea criteriu o revizuire este totala atunci cand modifica institutii sau principii fundamentale consacrate de constitutie si este partiala cand prin modificarile facute nu se aduc atingeri fundamentului puterii politice. Prin urmare s-a aratat ca, din punct de vedere juridic, se poate spune ca revizuirea poate sa se refere fie la cateva articole fie la intreaga constitutie, care poate fi abrogata sau inlocuita in intregime. Punctul esential in aceste doua cazuri, este conformitatea revizuirii cu procedura prevazuta in acest caz de catre constitutie. Dar este posibil ca procedura urmata sa fie corecta fara ca revizuirea sa fie considerata corecta. Este problema denumita in doctrina “frauda la constitutie”. Aceasta expresie a fost utilizata de Liet-Veaux pentru a desemna maniera utilizta in adoptarea unor reguli prin care se stabilea un regim politic total diferit. Expresia “frauda la constitutie” a fost apoi folosita pentru a califica conditiile de stabilire a regimurilor politice socialiste dupa Al doilea Razboi Mondial. “Frauda la constitutie” este considerata ca acel procedeu prin care autoritatea de revizuire utilizeaza puterile sale intr-un alt scop decat cel care i-a fost conferit, adica in scopul de a stabili un regim politic total diferit. Astfel procedurile constitutionale sunt formal conservate, dar in realitate este o radicala schimbare a spiritului institutiilor. CAPITOLUL IV STRUCTURA NAŢIONALĂ 75 1. Congresul Partidului Social Democrat 75 2. Preşedintele Partidului Social Democrat 78 3. Preşedintele de Onoare al PSD 80 4. Secretarul general al PSD 80 5. Vicepreşedinţii PSD 82 6. Consiliul Naţional al PSD 82 7. Comitetul Executiv Naţional 87 8. Biroul Permanent Naţional 91 9. Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală 94 10. Comisia Naţională de Control Financiar CAPITOLUL V PROCEDURA DE ALEGERE A ORGANELOR DE CONDUCERE ALE PSD 100 1. La nivelul organizaţiilor de pe raza teritorială a secţiilor de votare, organizaţiilor locale, judeţene, de sector şi a municipiului Bucureşti 100 ARTICOLUL 44 (1) Membrii de partid pot să aleagă şi să fie aleşi după 3 luni de la obţinerea calităţii de membru de partid. (2) Membrii partidului îşi pot depune candidatura pentru orice funcţie de conducere, cu respectarea criteriilor şi condiţiilor precizate în prezentul Statut. (3) Membrii de partid care îşi depun candidatura pentru funcţii de conducere trebuie să dovedească experienţă politică, profesionalism, vechime în partid în raport cu funcţia pentru care candidează, prestigiu şi autoritate morală în 30 31 organizaţie şi societate. (4) Membrii de partid care candidează pentru funcţii în cadrul organelor de conducere ale PSD trebuie să aibă o vechime minimă în partid, după cum urmează: a) pentru organizaţii locale: 1 an; b) pentru organizaţii judeţene, a sectoarelor şi a municipiului Bucureşti: 2 ani; c) pentru funcţii în cadrul Biroului Permanent Naţional: 3 ani. (5) Biroul Permanent Naţional poate să hotărască derogări de la prevederile alin. 4 în situaţia comasării prin absorbţie a altor partide sau formaţiuni politice, precum şi în alte situaţii cu caracter excepţional. Secţiunea a 4-a Sancţiuni şi recompense ARTICOLUL 31 Membrilor Partidului Social Democrat care au săvârşit abateri de la prevederile Statutului ori care prin activitatea sau comportamentul lor aduc prejudicii partidului li se aplică, în funcţie de gravitatea acestora, una din următoarele sancţiuni: a) avertisment, sancţiune pentru membrul de partid adoptată de către Biroul organizaţiei locale din care face parte sau sancţiune pentru membrul de partid care ocupă o funcţie în cadrul organelor de conducere ale partidului de la toate nivelurile, adoptată de organul de conducere respectiv; b) suspendare pe timp limitat din funcţia pe care o deţine în cadrul unui organ de conducere a partidului, sancţiune propusă de organul de conducere din care face parte şi aprobată prin hotărâre a conducerii ierarhic superioară; c) retragerea sprijinului politic, permanent sau temporar, pentru funcţiile de parlamentar, europarlamentar, preşedinte al Consiliului Judeţean Administrativ, primar, viceprimar, precum şi pentru funcţiile numite în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, pentru care a beneficiat de susţinerea politică a partidului, sancţiune propusă de Biroul organizaţiei locale din care face parte şi aprobată prin hotărâre a Biroului Permanent Naţional al partidului sau propusă de Biroul Permanent Naţional şi aprobată prin hotărâre a Comitetului Executiv Naţional, în situaţii excepţionale. Sancţiunea de retragere a sprijinului politic pentru consilierii judeţeni şi consilierii locali se hotărăşte de către Biroul Permanent al organizaţiei judeţene sau al organizaţiei municipiului Bucureşti, după caz; d) excludere, sancţiune aplicată membrului de partid prin hotărâre a Biroului organizaţiei locale din care acesta face parte. Membrul de partid care deţine o funcţie în cadrul organelor de conducere ale partidului de la nivelul organizaţiei PSD de pe raza teritorială a secţiei de votare, precum şi de la nivelul organizaţiei locale poate fi exclus, la propunerea organului de conducere din care face parte, de către organul de conducere ierarhic superior; e) suspendarea pe o perioada de 6-12 luni din calitatea de membru al partidului. ARTICOLUL 32 Sancţiunile prevăzute la Art. 31, lit. d) se aplică în mod corespunzător membrilor Birourilor Permanente ale organizaţiilor judeţene, de sector şi a municipiul Bucureşti, exclusiv de către Comitetul Executiv Naţional prin hotărâre adoptată cu 2/3 din membrii săi. ARTICOLUL 30 Membrii Partidului Social Democrat au următoarele îndatoriri: a) să militeze pentru unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa statului naţional român, precum şi pentru ridicarea prestigiului României în lume; b) să cunoască şi să respecte Statutul PSD şi Programul Politic al partidului; c) să acţioneze pentru realizarea obiectivelor şi Programului Politic al partidului; d) să contribuie la formarea şi promovarea unui mod de lucru democratic prin acceptarea pluralismului de idei şi diversităţii opiniilor exprimate în mod liber, în cadrul organizat al partidului, prin respectarea hotărârilor majorităţii şi a celor adoptate de organele ierarhic superioare ale partidului şi să asigure aplicarea şi respectarea acestora; e) să participe cu regularitate la Adunările generale ale organizaţiei de partid şi la celelalte activităţi organizate de aceasta; f) să nu exprime în public, în numele partidului, păreri care contravin politicii şi strategiei partidului sau hotărârilor sale; g) să respecte disciplina de partid şi caracterul confidenţial al unor documente sau informaţii de partid; h) să militeze pentru păstrarea şi întărirea unităţii partidului; i) să dovedească, în întreaga lor activitate, corectitudine şi moralitate, să nu aducă daune imaginii şi prestigiului partidului; j) să acţioneze în vederea creşterii influenţei partidului în societate şi a atragerii de noi membri în rândurile acestuia; k) să informeze permanent conducerea organizaţiilor de partid din care fac parte sau conducerea centrală a partidului, după caz, cu privire la activităţile desfăşurate în cadrul Parlamentului României, Parlamentului European şi în cadrul structurilor administraţiei publice 22 23 centrale sau locale; l) să îşi îndeplinească cu corectitudine atribuţiile care derivă din funcţia ocupată în structurile de conducere ale partidului, să manifeste interes faţă de cererile şi petiţiile adresate de membrii PSD şi să se preocupe de soluţionarea acestora; m) să plătească cotizaţia de membru al partidului. ARTICOLUL 29 Membrii Partidului Social Democrat au următoarele drepturi: a) să aibă iniţiativă politică şi posibilitatea examinării k) să se autosuspende din partid sau din funcţia deţinută în cadrul acestuia ori din funcţiile politice sau administrative obţinute prin susţinere politică, în următoarele situaţii principale: funcţia publică obţinută este incompatibilă cu calitatea de membru; este cercetat pentru comiterea unei infracţiuni pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa. La expirarea perioadei de autosuspendare, în cazul revenirii în partid, acestora li se recunoaşte continuitatea vechimii în partid; l) să demisioneze din partid în orice moment, cu efect imediat; m) să se adreseze forurilor de partid în orice probleme de interes public sau politic; n) să folosească dreptul de a se apăra şi să poată contesta hotărârile organelor competente care îl privesc, în conformitate cu prevederile statutare şi procedurile stabilite prin hotărârile organelor de conducere ale partidului. Secţiunea a 2-a Pierderea sau încetarea calităţii de membru ARTICOLUL 27 (1) Calitatea de membru al Partidului Social Democrat se pierde prin demisie, radiere, excludere sau înscriere în alt partid. (2) Demisia are ARTICOLUL 23 Nu pot fi membri ai Partidului Social Democrat: a) persoanele lipsite de drepturi electorale, cu excepţia celor precizate la Art. 13; b) persoanele cărora le este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti sau, prin Constituţie sau lege, le este interzisă asocierea politică; c) persoanele care au suferit condamnări pentru trădarea intereselor ţării, pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă sau pentru alte fapte antisociale grave; d) persoanele compromise moral şi politic; e) persoanele care promovează violenţa, ideologia fascistă, anarhismul, rasismul, şovinismul, separatismul etnic sau teritorial şi orice alte idei ori acţiuni extremiste sau contrare intereselor naţionale, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. ARTICOLUL 26 (1) Cetăţenii români, precum şi persoanele prevăzute la Art. 13, care doresc să se implice şi să susţină acţiunile PSD, pe baza consimţământului liber exprimat, pot solicita dobândirea calităţii de voluntar, în conformitate cu prevederile legale. (2) Voluntarii desfăşoară activităţi de interes public şi civic iniţiate de PSD în domenii precum: asistenţă şi servicii sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitare, culturale, artistice, educative, de învăţământ, ştiinţifice, umanitare, religioase, filantropice, sportive, de protecţie a mediului, sociale şi comunitare ş.a. (3) În conformitate cu prevederile legale, voluntarii încheie cu organizaţiile locale, judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti ale PSD şi ale PSD Diaspora, convenţii cu titlu gratuit. 18 19 (4) Voluntarii sunt înscrişi în Registrul PSD de Evidenţă a voluntarilor, bază de date realizată în format electronic, organizată în conformitate cu Normele Metodologice stabilite de Secretariatul general al PSD. Secţiunea 1 Calitatea de membruARTICOLUL 11 Poate deveni membru al Partidului Social Democrat, pe baza liberei adeziuni, orice cetăţean român care, potrivit Constituţiei, are drept de vot fără deosebire de rasă, naţionalitate, etnie, religie, sex, avere sau origine socială şi care îndeplineşte următoarele condiţii: a) a împlinit vârsta de 18 ani; b) recunoaşte Statutul PSD şi Programul Politic al partidului; c) are o conduită profesională, morală şi politică corespunzătoare intereselor ţării şi ale partidului. ARTICOLUL 6 Sediul central al partidului este în municipiul Bucureşti, Şoseaua Kiseleff nr. 10, sector 1. Secţiunea a 2-a Definirea, scopurile şi obiectivele partidului ARTICOLUL 7 PSD este persoană juridică de drept public, asociaţie cu caracter politic, care contribuie la exercitarea voinţei politice a cetăţenilor, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. ARTICOLUL 8 (1) PSD este un partid de stânga modern şi progresist, un partid naţional cu vocaţie europeană, membru al Partidului Socialiştilor Europeni şi al Internaţionalei Socialiste, continuatorul tradiţiei de peste 100 de ani a social-democraţiei româneşti. (2) PSD promovează doctrina social-democrată fundamentată pe principiile de libertate, dreptate socială, echitate, egalitate de şanse şi solidaritate. (3) PSD este un partid deschis care se adresează prin întreaga sa activitate politică tuturor categoriilor sociale, cetăţenilor care consideră munca şi creativitatea elemente fundamentale ale existenţei şi formării personalităţii. (4) PSD stimulează competiţia internă pentru promovarea în structurile de partid, ale administraţiei publice centrale sau locale, precum şi în Parlament, a acelor membri care au demonstrat o pregătire profesională recunoscută, o probitate morală necontestată, îndeplinesc criteriile de selecţie statutare şi respectă normele stabilite prin decizii sau hotărâri ale organelor de conducere ale PSD. ARTICOLUL 9 (1) PSD promovează şi susţine statul de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic, reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi a idealurilor Revoluţiei din Decembrie 1989. (2) PSD militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale. (3) PSD promovează valorile şi interesele naţionale, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii. (4) PSD acţionează pentru respectarea Constituţiei României şi a legilor ţării, a formei republicane de guvernământ, promovează principiul separării puterilor în stat şi militează pentru asigurarea unor raporturi corecte între individ, societatea civilă şi stat. ARTICOLUL 10 Partidul Social Democrat urmăreşte numai obiective politice, f) recunoaşte şi susţine rolul femeii în familie şi în societate, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi promovează accesul la reprezentare proporţională a femeilor în toate funcţiile şi structurile sale politice; g) promovează programe şi acţiuni de formare şi afirmare a tineretului; h) acţionează pentru ocrotirea sănătăţii şi protecţia mediului; i) apără drepturile şi libertăţile omului; d) elaborează şi susţine programe concrete de protecţie socială şi de asigurare a locurilor de muncă pentru categoriile defavorizate, aplicând imperativul justiţiei sociale; promovează solidaritatea umană, spiritul comunitar de întrajutorare, respectul persoanei şi al familiei, în vederea creşterii coeziunii sociale şi a unor relaţii de respect între cetăţean şi instituţiile statului; Secţiunea a 2-a Relaţia PSD cu Sindicatele ARTICOLUL 226 (1) PSD sprijină activităţile specifice sindicatelor în vederea realizării efective a măsurilor de protecţie socială, garantării dreptului la muncă, combaterii şomajului, asigurării unui trai decent tuturor categoriilor de cetăţeni ai ţării, promovării unei legislaţii care să asigure cadrul juridic pentru manifestarea deplină a capacităţilor creatoare şi garantării drepturilor salariaţilor. (2) PSD acţionează pentru apărarea drepturilor membrilor de sindicat ce decurg din legislaţia muncii şi din contractele 118 119 colective de muncă. (3) PSD iniţiază periodic consultări cu sindicatele pentru examinarea problemelor sociale ale salariaţilor, pentru elaborarea unor proiecte de acte normative care privesc raporturile de muncă şi protecţia socială. ARTICOLUL 227 (1) Confederaţia sindicală cu care PSD încheie protocol de colaborare la nivel naţional (CNSLR Frăţia) desemnează reprezentanţi ai acesteia care să facă parte din conducerea PSD de la toate nivelurile. (2) Reprezentantul confederaţiei este asimilat funcţiei de vicepreşedinte. 2. La nivelul structurilor naţionale de conducere 103 ARTICOLUL 186 Congresul stabileşte prin vot numărul membrilor Consiliului Naţional, în conformitate cu limitele statutare. ARTICOLUL 187 (1) Pentru alegerea Preşedintelui Consiliului Naţional, în cadrul primei întruniri a Consiliului, se desemnează prin vot o comisie de propuneri alcătuită din 5 membri. (2) Comisia de propuneri îşi alege dintre membrii săi un preşedinte. (3) Comisia de propuneri analizează şi verifică respectarea condiţiilor statutare pentru fiecare candidatură în parte şi prezintă Consiliului Naţional concluziile sale, în cadrul unui raport. (4) Propunerile de candidatură care respectă condiţile statutare sunt supuse aprobării Consiliului Naţional şi înscrise pe buletinul de vot, în vederea exercitării votului secret de către delegaţi. (5) Modalitatea de atribuire a mandatului este în conformitate cu procedura prevăzută la Art. 177 alin. 3. ARTICOLUL 188 (1) În vederea verificării modului de respectare a normelor statutare cu privire la alegerea delegaţilor la Congresul PSD, delegaţii desemnează prin vot o Comisie de validare. (2) Comisia de validare îşi alege dintre membrii săi un preşedinte. (3) Comisia de validare este alcătuită din 9-15 membri. (4) Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor, constată cvorumul statutar de şedinţă şi prezintă Congresului un raport. ARTICOLUL 189 (1) În vederea numărării voturilor exprimate pentru alegerea organelor naţionale de conducere în cadrul Congresului, delegaţii desemnează prin vot o Comisie de numărare a voturilor. (2) Comisia de numărare îşi alege dintre membrii săi un preşedinte. (3) Comisia de numărare este alcătuită din 15–25 membri. (4) Comisia de numărare verifică şi centralizează voturile exprimate, constată atribuirea mandatelor şi comunică 106 107 Congresului rezultatul votului, printr-un raport. CAPITOLUL VI STRUCTURILE INTERNE ALE PSD ARTICOLUL 190 În cadrul Partidului Social Democrat, în conformitate cu prevederile legale şi ale prezentului Statut, sunt constituite şi funcţionează structuri interne, care au obiective specifice anumitor categorii sociale şi profesionale. ARTICOLUL 191 Structurile interne ale PSD îşi pot constitui organizaţii proprii în cadrul organizaţiilor PSD de la toate nivelurile. CAPITOLUL V PROCEDURA DE ALEGERE A ORGANELOR DE CONDUCERE ALE PSD Secţiunea 1 La nivelul organizaţiilor de pe raza teritorială a secţiilor de votare, organizaţiilor locale, judeţene, de sector şi a municipiului Bucureşti ARTICOLUL 175 (1) În vederea alegerii Biroului organizaţiei şi a Consiliului organizaţiei, după caz, Adunarea generală sau Conferinţa desemnează prin vot, dintre participanţi/delegaţi, o Comisie de propuneri. (2) Comisia de propuneri îşi alege dintre membrii săi un preşedinte. ARTICOLUL 176 Comisia de propuneri este alcătuită astfel: a) 3-5 membri la nivelul Adunărilor generale ale organizaţiilor constituite pe raza teritorială a secţiilor de votare; b) 5-7 membri la nivelul Adunărilor Generale/Conferinţelor organizaţiilor locale şi, după caz, ale organizaţiilor constituite pe raza teritorială a centrelor de votare din sectoarele municipiului Bucureşti; c) 7-9 membri la nivelul Conferinţelor organizaţiilor judeţene, ale sectoarelor şi municipiul Bucureşti. ARTICOLUL 177 (1) Comisia primeşte şi analizează toate propunerile de candidaţi desemnaţi în prealabil de Adunări generale sau Conferinţe, după caz, sau candidaturile din rândul membrilor, depuse la începutul lucrărilor, atât pe cele pentru funcţii individuale de conducere, cât şi pe cele de membrii ai organelor de conducere colective sau ai comisiilor, după caz; verifică respectarea condiţiilor statutare pentru fiecare candidatură în parte şi prezintă Adunării generale sau Conferinţei concluziile sale, în cadrul unui raport. (2) Propunerile de candidatură care respectă condiţiile statutare sunt supuse aprobării Adunării generale sau Conferinţei, după caz, şi înscrise pe buletinul de vot, în vederea exercitării votului secret de către participanţi/ delegaţi. (3) Adunarea generală sau Conferinţa, după caz, poate să decidă prin vot modalitatea de atribuire a mandatelor. Acestea pot fi atribuite direct (în situaţia în care candidaţii obţin majoritatea voturilor exprimate sau dacă obţin cel mai mare număr de voturi) sau prin exercitarea a două tururi de scrutin, la care vor participa candidaţii care au obţinut primele două locuri în ordinea descrescătoare a voturilor primite, situaţie în care mandatul va fi atribuit candidatului care obţine cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. ARTICOLUL 178 (1) Numărul membrilor Biroului organizaţiei PSD constituite la nivelul sectiei de votare este stabilit, în conformitate cu limitele statutare, prin hotărâre a Biroului sau a Comitetului Executiv al organizaţiei locale, după caz. (2) Numărul membrilor Biroului şi al Consiliului organizaţiei locale a PSD, după caz, este stabilit, în conformitate cu limitele statutare, prin hotărâre a Comitetului Executiv al organizaţiei judeţene sau al sectorului. 102 103 (3) Numărul membrilor Biroului, Consiliului, Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală şi Comisiei de Control Financiar Intern, la nivelul organizaţiei judeţene/de sector/a municipiului Bucureşti este stabilit, în conformitate cu limitele statutare, prin hotărâre a Comitetului Executiv Naţional. ARTICOLUL 179 (1) În vederea verificării modului de respectare a normelor statutare cu privire la organizarea Adunărilor generale sau, după caz, a Conferinţelor organizaţiilor locale, judeţene, ale sectoarelor, a municipiului Bucureşti şi a PSD Diaspora, acestea desemnează prin vot, dintre participanţi/delegaţi o Comisie de validare. (2) Comisia de validare îşi alege dintre membrii săi un preşedinte. ARTICOLUL 180 Comisia de validare este alcătuită astfel: a) 5-7 membri la nivelul Adunărilor generale/Conferinţelor organizaţiilor locale şi, după caz, ale organizaţiilor constituite pe raza teritorială a centrelor de votare din sectoarele municipiului Bucureşti; b) 7-9 membri la nivelul Conferinţelor organizaţiilor judeţene, ale sectoarelor şi a municipiul Bucureşti. ARTICOLUL 181 Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor, după caz, constată cvorumul statutar de şedinţă şi prezintă Adunării generale sau Conferinţei un raport. ARTICOLUL 182 (1) În vederea numărării voturilor exprimate în cadrul Adunărilor generale sau, după caz, a Conferinţelor organizaţiilor locale, judeţene, ale sectoarelor, a municipiului Bucureşti şi a PSD Diaspora, acestea desemnează prin vot dintre participanţi/delegaţi o Comisie de numărare a voturilor. (2) Comisia de numărare îşi alege dintre membrii săi un preşedinte. ARTICOLUL 183 Comisia de numărare este alcătuită astfel: a) 5-7 membri la nivelul Adunărilor generale/Conferinţelor organizaţiilor locale şi, după caz, ale organizaţiilor constituite pe raza teritorială a centrelor de votare din sectoarele municipiului Bucureşti; b) 7-9 membri la nivelul Conferinţelor organizaţiilor judeţene, ale sectoarelor şi a municipiul Bucureşti. ARTICOLUL 184 Comisia de numărare verifică şi centralizează voturile exprimate, constată atribuirea mandatelor şi comunică Adunării generale sau Conferinţei rezultatul votului, printr-un raport. Secţiunea a 2-a La nivelul structurilor naţionale de conducere ARTICOLUL 185 (1) În vederea alegerii organelor naţionale de conducere ale PSD se constituie Comisia de propuneri. (2) Comisia de propuneri este alcătuită din Preşedintele PSD, Secretarul general şi preşedinţii organizaţiilor judeţene, ai organizaţiilor de sector şi al municipiului Bucureşti. (3) Comisia de propuneri îşi alege dintre membrii săi un preşedinte. 104 105 (4) Comisia primeşte şi analizează toate propunerile de candidaţi, desemnaţi în prealabil de Conferinţele judeţene, ale sectoarelor, a municipiului Bucureşti şi a PSD Diaspora, sau candidaturile din rândul membrilor, depuse la începutul lucrărilor, atât pe cele pentru funcţii individuale de conducere, cât şi pe cele de membrii ai organelor de conducere colective sau ai comisiilor, după caz, verifică respectarea condiţiilor statutare pentru fiecare candidatură în parte şi prezintă Congresului concluziile sale în cadrul unui raport. (5) Propunerile de candidatură care respectă condiţiile statutare sunt supuse aprobării Congresului şi înscrise pe buletinul de vot, în vederea exercitării votului secret de către delegaţi. (6) Congresul poate să decidă prin vot modalitatea de atribuire a mandatelor. Acestea pot fi atribuite direct (în situaţia în care candidaţii obţin majoritatea voturilor exprimate sau dacă obţin cel mai mare număr de voturi) sau prin exercitarea a două tururi de scrutin, la care vor participa candidaţii care au obţinut primele două locuri în ordinea descrescătoare a voturilor primite, situaţie în care mandatul va fi atribuit candidatului care obţine cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. ARTICOLUL 186 Congresul stabileşte prin vot numărul membrilor Consiliului Naţional, în conformitate cu limitele statutare. ARTICOLUL 187 (1) Pentru alegerea Preşedintelui Consiliului Naţional, în cadrul primei întruniri a Consiliului, se desemnează prin vot o comisie de propuneri alcătuită din 5 membri. (2) Comisia de propuneri îşi alege dintre membrii săi un preşedinte. (3) Comisia de propuneri analizează şi verifică respectarea condiţiilor statutare pentru fiecare candidatură în parte şi prezintă Consiliului Naţional concluziile sale, în cadrul unui raport. (4) Propunerile de candidatură care respectă condiţile statutare sunt supuse aprobării Consiliului Naţional şi înscrise pe buletinul de vot, în vederea exercitării votului secret de către delegaţi. (5) Modalitatea de atribuire a mandatului este în conformitate cu procedura prevăzută la Art. 177 alin. 3. ARTICOLUL 188 (1) În vederea verificării modului de respectare a normelor statutare cu privire la alegerea delegaţilor la Congresul PSD, delegaţii desemnează prin vot o Comisie de validare. (2) Comisia de validare îşi alege dintre membrii săi un preşedinte. (3) Comisia de validare este alcătuită din 9-15 membri. (4) Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor, constată cvorumul statutar de şedinţă şi prezintă Congresului un raport. ARTICOLUL 189 (1) În vederea numărării voturilor exprimate pentru alegerea organelor naţionale de conducere în cadrul Congresului, delegaţii desemnează prin vot o Comisie de numărare a voturilor. (2) Comisia de numărare îşi alege dintre membrii săi un preşedinte. (3) Comisia de numărare este alcătuită din 15–25 membri. (4) Comisia de numărare verifică şi centralizează voturile exprimate, constată atribuirea mandatelor şi comunică raportul CAPITOLUL IV STRUCTURA NAŢIONALĂ Secţiunea 1 Congresul Partidului Social Democrat ARTICOLUL 129 Congresul este forul suprem de conducere al Partidului Social Democrat, se constituie din delegaţi aleşi de Conferinţele organizaţiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza Normei de reprezentare stabilită de prezentul Statut şi se întruneşte o dată la patru ani, la convocarea Consiliului Naţional. ARTICOLUL 130 (1) Congresul se desfăşoară statutar în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor cu drept de vot. În cazul în care cvorumul nu este întrunit, se iniţiază o nouă convocare la care Congresul este statutar indiferent de numărul de delegaţi prezenţi. (2) Data şi locul desfăşurării Congresului se stabilesc de către Consiliul Naţional al PSD. ARTICOLUL 131 (1) La lucrările Congresului PSD pot participa ca invitaţi personalităţi ale vieţii politice, economice, academice, universitare, ştiinţifice, culturale, juridice, artistice, sportive şi din alte domenii, reprezentanţi ai Internaţionalei Socialiste, ai Partidului Socialiştilor Europeni, ai partidelor social democrate sau socialiste, precum şi ai altor partide democratice din ţară şi din străinătate. (2) Lista invitaţilor este stabilită de Biroul Permanent Naţional 76 77 luând în considerare propunerile formulate de către organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti şi ale PSD Diaspora. ARTICOLUL 132 Congresul PSD are următoarele atribuţii: a) adoptă sau modifică, prin hotărâre, Statutul PSD, cu votul a cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi; b) adoptă sau modifică Programul Politic şi Programul de Guvernare ale partidului; c) validează alegerile interne pentru Preşedintele PSD, desfăşurate în baza Regulamentului de organizare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al partidului, elaborat de Biroul Permanent Naţional şi aprobat de Comitetul Executiv Naţional; d) validează scrutinul electoral intern pentru desemnarea candidatului PSD la funcţia de Preşedinte al României, desfăşurat în baza Regulamentului de organizare a alegerilor pentru desemnarea candidatului PSD pentru funcţia de Preşedinte al României, elaborat de Biroul Permanent Naţional şi aprobat de Comitetul Executiv Naţional; e) alege şi revocă prin vot secret Secretarul general; f) alege sau revocă, prin vot secret, 18 vicepreşedinţi ai partidului, după cum urmează: – 8 vicepreşedinţi aleşi pe cele 8 regiuni de dezvoltare ale României; – 7 vicepreşedinţi aleşi în ordinea descrescătoare a voturilor; – 3 vicepreşedinţi aleşi dintre candidaţii propuşi de cele trei organizaţii judeţene şi a municipiului Bucureşti care au înregistrat cele mai bune rezultate electorale ale PSD, ca medie a procentelor obţinute la alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale. g) alege şi revocă membrii Consiliului Naţional, ai Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală şi ai Comisiei Naţionale de Control Financiar Intern; h) validează candidatul PSD la funcţia de prim-ministru, la propunerea Comitetului Executiv Naţional; i) hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Preşedinte, vicepreşedinţi, Secretar general şi de Consiliul Naţional; j) hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală şi de Comisia Naţională de Control Financiar Intern; k) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor luate de Consiliul Naţional, de Comitetul Executiv Naţional, precum şi contestaţiile împotriva Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală şi a Comisiei Naţionale de Control Financiar Intern; l) adoptă rezoluţii cu privire la teme de interes naţional; m) hotărăşte dizolvarea partidului. ARTICOLUL 133 (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea lucrărilor Congresului PSD, Comitetul Executiv Naţional numeşte Comisia de pregătire a Congresului, la propunerea Preşedintelui, coordonată de către Secretarul general. (2) Comisia elaborează documentele şi programul de desfăşurare ale Congresului şi le supune aprobării Consiliului Naţional al PSD; documentele aprobate se trimit spre dezbatere organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti. 78 79 ARTICOLUL 134 (1) Congresul Extraordinar al PSD se convoacă la solicitarea Consiliului Naţional, a Comitetului Executiv Naţional, a Grupurilor Parlamentare ale PSD din cele două Camere sau a cel puţin 16 Consilii judeţene ale organizaţiilor PSD. (2) Congresul Extraordinar al PSD este alcătuit din delegaţi aleşi de către Conferinţele extraordinare ale organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform Normei de reprezentare prevăzută în prezentul Statut. (3) Congresul Extraordinar al PSD se convoacă pentru exercitarea atribuţiilor statutare, precum şi pentru următoarele situaţii: a) în cazul organizării alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale, la termen sau anticipate, pentru pregătirea acestora sau evaluarea rezultatelor; b) pentru modificarea Statutului PSD sau a Programului Politic al partidului; c) în situaţii deosebite. Secţiunea a 2-a Preşedintele Partidului Social Democrat ARTICOLUL 135 (1) Preşedintele partidului conduce activitatea generală a partidului, activitatea Comitetului Executiv Naţional şi a Biroului Permanent Naţional şi răspunde în faţa Congresului de activitatea politică a Partidului Social Democrat. (2) Preşedintele PSD este ales sau revocat de către toţi membrii de partid în cadrul alegerilor interne desfăşurate în baza Regulamentului de organizare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al partidului, elaborat de Biroul Permanent Naţional şi aprobat de Comitetul Executiv Naţional. ARTICOLUL 136 Preşedintele partidului este şi Preşedintele Comitetului Executiv Naţional şi al Biroului Permanent Naţional şi este ales pentru un mandat de patru ani. ARTICOLUL 137 (1) Preşedintele PSD are următoarele atribuţii principale: a) prezidează lucrările Congresului; b) prezidează şedinţele Comitetului Executiv Naţional şi ale Biroului Permanent Naţional şi coordonează activitatea acestora; c) reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, precum şi cu alte partide sau organizaţii din ţară sau străinătate; d) numeşte trezorierul partidului, la propunerea preşedintelui Comitetului Financiar Naţional, avizată de către Secretarul general; e) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile Congresului sau care reies din prevederile prezentului Statut. (2) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele partidului emite decizii. ARTICOLUL 138 Preşedintele PSD poate solicita Consiliului Naţional al partidului votul de încredere pentru activitatea desfăşurată de Biroul Permanent Naţional. 80 81 Secţiunea a 3-a Preşedintele de Onoare al PSD ARTICOLUL 139 (1) La nivelul Partidului Social Democrat se instituie funcţia de Preşedinte de Onoare. (2) Desemnarea Preşedintelui de Onoare al PSD se face prin vot de către Congres de regulă pentru un mandat de patru ani, dintre personalităţile recunoscute ale partidului. (3) Propunerea pentru candidatul la funcţia de Preşedinte de Onoare se face de către Preşedintele PSD. ARTICOLUL 140 Preşedintele de Onoare al PSD participă cu drept de vot la lucrările organelor naţionale de conducere ale partidului. Secţiunea a 4-a Secretarul general al PSD ARTICOLUL 141 Secretarul general al PSD este ales prin vot secret de către Congresul partidului pentru un mandat de patru ani. ARTICOLUL 142 (1) Secretarul general al PSD coordonează Secretariatul general al PSD format din 7-9 secretari executivi şi are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea curentă de partid la nivel central, comunicarea internă cu organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti şi a PSD Diaspora, precum şi comunicarea partidului cu instituţiile şi autorităţile publice centrale sau locale şi cu alte partide sau organizaţii din ţară sau străinătate; b) coordonează activitatea de organizare a evenimentelor naţionale ale partidului; c) conduce activitatea de resurse umane, gestiunea carierei politice, precum şi activitatea de audit intern; d) conduce serviciile administrative la nivel central şi încheie raporturi de muncă în vederea asigurării acestora: e) organizează activitatea de pregătire a lucrărilor şi a documentelor necesare desfăşurării Congresului, Consiliului Naţional, Comitetului Executiv Naţional şi Biroului Permanent Naţional; f) elaborează proiectele Regulamentelor şi ale Normelor Metodologice de organizare şi funcţionare internă; g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile Congresului sau care reies din prevederile prezentului Statut. (2) În exercitarea atribuţiilor sale, Secretarul general emite decizii. ARTICOLUL 143 (1) Secretariatul general al PSD este alcătuit din 7-9 secretari executivi ai partidului având atribuţii stabilite prin hotărârea Comitetului Executiv Naţional, la propunerea Secretarului general. (2) Secretarii executivi sunt desemnaţi şi revocaţi de Comitetul Executiv Naţional la propunerea Preşedintelui PSD, după consultarea Secretarului general. general. 82 83 Secţiunea a 5-a Vicepreşedinţii PSD ARTICOLUL 144 Congresul PSD alege vicepreşedinţii partidului în conformitate cu Art. 132 lit. f). ARTICOLUL 145 Vicepreşedinţii PSD au atribuţii stabilite de Comitetul Executiv Naţional al PSD, la propunerea Preşedintelui PSD, în conformitate cu domeniul de competenţă profesională al fiecăruia. Secţiunea a 6-a Consiliul Naţional al PSD ARTICOLUL 146 Consiliul Naţional al PSD este organul de conducere al partidului în intervalul dintre două Congrese şi se întruneşte anual, de regulă în luna octombrie şi, în mod extraordinar, la convocarea Comitetului Executiv Naţional. ARTICOLUL 147 Consiliul Naţional al PSD este ales prin vot secret de Congres pentru o perioadă de patru ani. ARTICOLUL 148 Consiliul Naţional al PSD este alcătuit din maxim 1001 membri, aleşi dintre candidaţii desemnaţi de Conferinţele judeţene, a municipiului Bucureşti şi a PSD Diaspora sau propuşi de Congres, precum şi câte 25 de reprezentanţi ai fiecăreia dintre structurile interne ale partidului (TSD, OFSD, OPSD, LAL), desemnaţi de Comitetele Executive ale acestora, 25 de reprezentanţi ai centralei sindicale CNSLR Frăţia, desemnaţi de conducerea acesteia şi 10 reprezentanţi ai asociaţiilor de revoluţionari cu care PSD are încheiat protocol de colaborare la nivel naţional. ARTICOLUL 149 (1) Organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti şi a PSD Diaspora propun candidaţi pentru funcţia de membru al Consiliului Naţional, conform Normei stabilite de Comitetul Executiv Naţional. (2) Dintre candidaţii propuşi trebuie să facă parte: preşedinţii organizaţiilor judeţene, preşedinţii organizaţiilor de sector şi al organizaţiei PSD a municipiului Bucureşti, preşedintele PSD Diaspora, senatorii, deputaţii şi europarlamentarii PSD, preşedinţii structurilor interne de femei, tineret şi pensionari, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene Administrative, primarii municipiilor reşedinţă de judeţ şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, primarul general, primari de oraşe şi comune, precum şi alţi membri ai partidului. ARTICOLUL 150 Consiliul Naţional al PSD are următoarele atribuţii: a) alege şi revocă prin vot secret Preşedintele Consiliului Naţional; b) validează componenţa Comitetului Executiv Naţional şi a Biroului Permanent Naţional; c) asigură punerea în aplicare a hotărârilor Congresului; d) hotărăşte constituirea de alianţe politice cu alte partide, în baza protocoalelor de asociere încheiate în condiţiile legii, precum şi comasarea prin fuziune sau absorbţie cu alte partide sau formaţiuni politice, la 84 85 propunerea Comitetului Executiv Naţional; e) dezbate şi aprobă anual Rapoartele de activitate ale Preşedintelui partidului, Secretarului general, Preşedintelui Consiliului Naţional, vicepreşedinţilor PSD, şefilor de departamente, ale liderilor de grupuri parlamentare, precum şi ale structurilor interne ale partidului; f) stabileşte strategia de organizare a campaniilor electorale prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale; g) validează activitatea şi hotărârile Comitetului Executiv Naţional; h) soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor de sancţionare adoptate de Comitetul Executiv Naţional; i) soluţionează divergenţele între Consiliile organizaţiilor judeţene, respectiv al organizaţiei PSD a municipiului Bucureşti şi Comitetul Executiv Naţional în legătură cu desemnarea candidaţilor pentru alegeri legislative; j) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al partidului şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia; k) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile Congresului sau care reies din prevederile prezentului Statut. ARTICOLUL 151 Preşedintele Consiliului Naţional al PSD este ales prin vot secret de către Consiliul Naţional al PSD, pentru un mandat de patru ani, coordonează activitatea Consiliului şi are următoarele atribuţii: a) prezidează şedinţele Consiliului Naţional; b) coordonează activitatea forumurilor, ligilor, asociaţiilor constituite în cadrul partidului la nivel naţional; c) urmăreşte respectarea hotărârilor adoptate de Consiliul Naţional; d) primeşte, prin delegare, atribuţii din partea Preşedintelui Partidului Social Democrat; e) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile Consiliului Naţional sau care reies din prevederile prezentului Statut. ARTICOLUL 152 (1) În cadrul Consiliului Naţional al PSD se organizează Departamente structurate pe domenii de activitate în care sunt cuprinşi membri ai Consiliului Naţional şi specialişti din domeniile respective, membri şi simpatizanţi PSD. (2) Departamentele au următoarele atribuţii: a) elaborează studii, strategii şi programe ale PSD specializate pe domenii de activitate; b) elaborează secţiuni specifice din cadrul Programului de Guvernare al PSD; c) monitorizează activitatea ministerelor şi a instituţiilor cu atribuţii specifice pentru fiecare dintre domeniile de activitate ale Departamentelor; d) analizează legislaţia în vigoare şi proiectele de lege; e) elaborează strategii şi mesaje cu referire la activitatea curentă a Guvernului şi a instituţiilor aflate în subordinea acestuia; f) îndeplinesc alte atribuţii stabilite prin hotărârile Consiliului Naţional sau prin hotărârea Preşedintelui Consiliului Naţional. ARTICOLUL 153 (1) Domeniile de activitate ale Departamentelor precum şi şefii acestora se stabilesc, la propunerea Preşedintelui Consiliului Naţional, de către Comitetul Executiv Naţional. 86 87 (2) Şefii Departamentelor sunt asimilaţi din punct de vedere politic cu vicepreşedinţii partidului. (3) Conducerea Departamentelor este exercitată de către un Birou de conducere alcătuit din: Preşedintele Consiliului Naţional, coordonatorul general al departamentelor, şefii de departamente şi trei secretari nominalizaţi de Grupurile Parlamentare al PSD din Senat şi Camera Deputaţilor, respectiv de către Secretarul general al PSD. (4) În activitatea lor, şefii Departamentelor de specialitate pot propune o conducere a departamentului alcătuită din 1-3 vicepreşedinţi şi un secretar, cu aprobarea Preşedintelui Consiliului Naţional. (5) Activitatea Departamentelor de specialitate se desfăşoară în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare al Departamentelor, elaborat de Biroul de conducere al Departamentelor, aprobat de Comitetul Executiv Naţional. ARTICOLUL 154 (1) Consiliul Naţional poate hotărî la propunerea Biroului Permanent Naţional organizarea în cadrul partidului de forumuri, ligi, asociaţii, cluburi şi alte organisme, cu membrii PSD sau în parteneriat, pentru promovarea în societatea românească a strategiilor din Programul Politic al PSD. Relaţia partid-sindicate precum şi alte parteneriate sunt stabilite de către Biroul Permanent Naţional. (2) Activitatea forumurilor, ligilor, asociaţiilor, cluburilor ş.a. se organizează conform prevederilor Regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii, aprobate de Consiliul Naţional PSD. (3) În cadrul PSD funcţionează: Forumul Naţional al Muncitorilor; Forumul Naţional al Agricultorilor; Forumul Naţional al Ecologiştilor; Forumul Naţional al Oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă ş.a.. (4) În vederea elaborării de programe şi strategii ale PSD în domeniile de interes ale partidului se pot constitui Consilii Consultative pe probleme de analiză politică, imagine şi relaţii cu mass-media; organizare şi resurse umane. (5) Consiliul Consultativ al PSD pentru Problemele Minorităţilor Naţionale desfăşoară activităţi pentru identificarea problemelor specifice cu care se confruntă minorităţile naţionale din România şi elaborează soluţii şi propuneri adecvate pentru rezolvarea lor. (6) Activităţile prevăzute la aliniatele (1)–(5) sunt coordonate de preşedintele Consiliului Naţional al PSD. Secţiunea a 7-a Comitetul Executiv Naţional ARTICOLUL 155 (1) Comitetul Executiv Naţional al PSD este organul de conducere şi de decizie al partidului care coordonează activitatea acestuia între şedinţele Consiliului Naţional. (2) Comitetul Executiv National al PSD se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea Preşedintelui PSD, a Biroului Permanent Naţional sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi. ARTICOLUL 156 (1) Comitetul Executiv Naţional se constituie din: Preşedintele PSD, Preşedintele de Onoare al PSD, Secretarul general al PSD, vicepreşedinţii PSD, Preşedintele Consiliului Naţional, preşedinţii organizaţiilor judeţene, ai sectoarelor, al organizaţiei PSD a municipiului Bucureşti şi al PSD Diaspora, Preşedintele CFN, preşedinţii structurilor interne de tineret, femei şi pensionari, preşedintele Ligii Aleşilor Locali, reprezentantul centralei sindicale cu care 88 89 PSD încheie protocol de colaborare la nivel naţional. (2) La lucrările Comitetului Executiv Naţional participă, fără drept de vot, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, primul-ministru, liderii grupurilor parlamentare şi ministerial, purtătorul de cuvânt al PSD, dacă nu ocupă una din funcţiile enunţate la alin. (1), precum şi secretarii executivi ai PSD, preşedintele CNAIM, preşedintele CNCFI şi trezorierul. ARTICOLUL 157 Şedinţa Comitetului Executiv Naţional este statutară în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor acestuia menţionaţi la art.156 alin.(1) şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. ARTICOLUL 158 Comitetul Executiv Naţional are următoarele atribuţii: a) analizează, dezbate şi hotărăşte asupra proiectelor de Program Politic, strategie electorală, precum şi asupra alianţelor politice şi electorale; b) hotărăşte asupra Programului de Guvernare, Programului legislativ, structura şi reprezentanţii partidului în Guvern; c) propune Consiliului Naţional încheierea de alianţe politice cu alte partide, în baza protocoalelor de asociere încheiate în condiţiile legii, precum şi comasarea prin fuziune sau absorbţie cu alte partide sau formaţiuni politice; d) stabileşte protocoale de colaborare cu patronatele, confederaţiile sindicale sau alte structuri ale societăţii civile; e) elaborează strategia de selecţie, pregătire, formare şi promovare a resurselor umane ale partidului; f) hotărăşte asupra organizării şi desfăşurării alegerilor în cadrul structurilor teritoriale ale partidului; g) hotărăşte asupra propunerilor de dizolvare a Consiliului sau a Biroului/Comitetului Executiv al organizaţiei locale, după caz, pentru încălcarea gravă a prevederilor Statutului, desemnează conduceri interimare si stabileşte măsuri pentru organizarea de noi alegeri în organizaţia respectivă; h) soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliile organizaţiilor judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti; i) hotărăşte, în situaţii excepţionale, pentru încălcări grave ale Statutului sau pentru prejudicii majore aduse PSD, sancţionarea cu excludere din partid a oricăruia dintre membrii PSD, cu 2/3 din voturile membrilor săi; j) la propunerea Preşedintelui partidului, poate hotărî dizolvarea Birourilor Permanente ale organizaţiilor judeţene, de sector şi a municipiului Bucureşti; k) informează Consiliul Naţional în legătură cu activitatea desfăşurată între şedinţele acestuia; l) coordonează campaniile electorale ale PSD pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale, precum şi campania de informare şi promovare a poziţiei PSD asupra referendumurilor; m) iniţiază şi realizează relaţiile PSD pe plan intern şi internaţional cu alte partide şi organizaţii politice sau apolitice, precum şi cu sindicatele şi patronatele; n) înfiinţează şi coordonează publicaţiile centrale ale PSD; o) confirmă propunerile de candidaţi ai PSD pentru Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European, pentru fiecare circumscripţie electorală; 90 91 p) confirmă propunerile de candidaţi pentru organele administraţiei publice locale în funcţiile de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliilor Judeţene Administrative, de primari ai municipiilor şi sectoarelor şi de primar general al municipiului Bucureşti; q) coordonează activitatea structurilor interne ale PSD (TSD, OFSD, OPSD, LAL) şi validează Conferinţele naţionale ale acestora; r) aprobă Regulamentele de organizare şi funcţionare ale tuturor organismelor şi a structurilor interne ale partidului, la propunerea Biroului Permanent Naţional, dacă Statutul PSD nu prevede altfel; s) aprobă Regulamentele proprii de organizare şi funcţionare ale Grupurilor Parlamentare ale PSD din Camera Deputaţilor, Senat şi Parlamentul European, precum şi al Grupului ministerial al membrilor PSD ai Guvernului; ş) aprobă Regulamentul de organizare a alegerilor interne pentru funcţia de Preşedinte al partidului; t) aprobă Regulamentul de organizare a scrutinului intern pentru desemnarea candidatului PSD pentru funcţia de Preşedinte al României; ţ) aprobă Regulamentul privind desfăşurarea Adunărilor generale, a Conferinţelor şi a Congresului, precum şi modalităţile concrete de desemnare a delegaţilor şi de depunere a candidaturilor pentru organele de conducere teritoriale, judeţene/sector, ale organizaţiei PSD a municipiului Bucureşti, ale PSD Dispora şi pentru organele de conducere centrale; u) numeşte preşedintele Comitetului Financiar Naţional, la propunerea Preşedintelui partidului, cu avizul Secretarului general; v) validează rezultatul votului din cadrul grupurilor parlamentare privind propunerile de candidaţi pentru funcţii în Birourile Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi pentru conducerea Grupurilor Parlamentare ale PSD; w) validează deciziile Biroului Permanent Naţional cu privire la depunerea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului, suspendarea Preşedintelui României şi acordarea votului de încredere pentru Guvern, în urma consultării prin vot a Grupurilor Parlamentare ale PSD, de către Biroul Permanent Naţional; x) stabileşte domeniile de activitate pe care le coordonează vicepresedinţii, în baza propunerilor Preşedintelui PSD; y) desemnează şi revocă secretarii executivi ai PSD, la propunerea Secretarului general; z) îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin hotărârile Consiliului Naţional sau care reies din prevederile prezentului Statut. Secţiunea a 8-a Biroul Permanent Naţional ARTICOLUL 159 Biroul Permanent Naţional este organul operativ de analiză şi decizie al partidului între şedinţele Comitetului Executiv Naţional şi se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este necesar, la convocarea Preşedintelui partidului. ARTICOLUL 160 (1) Biroul Permanent Naţional este constituit din: Preşedintele PSD, Preşedintele de Onoare al PSD, Secretarul general al PSD, Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, 18 vicepreşedinţi ai PSD, preşedintele CFN, liderii naţionali 92 93 ai TSD, OFSD, OPSD, LAL, precum şi reprezentantul centralei sindicale cu care PSD încheie protocol de colaborare la nivel naţional. (2) La lucrările Biroului Permanent Naţional participă, fără drept de vot: coordonatorul Departamentelor Consiliului Naţion

    Comentariu de HOMOROCEANU ADRIAN CAMIL | 17/11/2011 | Răspunde

  4. Într-o formulare simplificată.., iată cum sună „justiția pe înțelesul tuturor”:
    «Justiția este un gard putred din nuiele, revopsit la 4 ani în culoare majorității politice, printre care cățeii se strecor, dulăii îl sar, iar fraierii suportă rigorile legii»

    Comentariu de zamoreanu` | 25/12/2012 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: