AntiMafia

Un blog pentru neliniştea dumneavoastră

Pentru Bote, orice șut în cur e un pas înainte

În peisajul mondenului dâmbovițean, Cătălin Botezatu ocupă un loc aparte. Scos mai curat și mai uscat din lenjeria intimă urât mirositoare a miliardarului Alexandru Răducan, Bote, acest Inversace al nostru, s-a strecurat cu pricepere printre hoardele de oane, pepe, moni și iri ce au invadat ratingurile lunilor trecute. Prezență constantă și relativ decentă pe sticla micilor ecrane, îndemânaticul Bote a reușit să-și ferească hăinuțele (de firmă)  de stropii  lăturilor în care se scaldă showbizul românesc. Cum lumea s-a cam plictisit de lătrăii pro și anti-Băsescu, stăpânul chiloților Swarovski s-a înfipt cu precizie într-o nișă liberă de pe retina telespectatorului sătul de atâta politichie. Bote nu s-a mărginit doar la haine de lux și lenjerie intimă, el este fără doar și poate, formator de parașute îmbrăcate în danteluțe și mătase sau călător pe meleaguri exotice pe banii nu știu cui. Negându-și cu tărie statutul de “bulangiu”, dizainerul nu pare foarte deranjat de comentariile presei de scandal, vizavi de înclinațiile sale sexuale. De unde aceste zvonuri ?

Pentru a înțelege mai bine lumea lui Botezatu, trebuie să ne întoarcem la mijlocul anilor ’90, când acesta bătea Calea Moșilor între restaurantul Odobești și crama Miorița. Două stabilimente frecventate intens de mafia țigănească, recte Fane Spoitoru și Oane Regele Cerșetorilor. La vremea aceea, ofițerii de la fosta UM 0215 spun că Bote era într-o relație nefiresc de apropiată cu vestitul Răducan (patronul firmei SANCA S.A.).  Luat la ochi  de serviciile secrete pentru enumărate mânării, dar mai ales pentru țepuirea Bancorexului, Răducan a fost intens interceptat, dosarul său de la Direcția de Investigații Economice atingând proporții înspăimântătoare. Pe interceptări “a căzut”, printre alții, creatorul de modă Cătălin Botezatu, cu niște propuneri atât de indecente că roșeau până și obrăjorii celor mai versați ofițeri C.I. Poate că totul ar fi rămas îngropat în arhivele Ministerului de Interne, dacă Răducan nu ar fi avut intenții războinice cu firma SANCA. Mai precis, prin 1995, prietenul lui Bote ceruse MApN, autorizație de comercializare armament și echipamente militare. Așa a ajuns Botezatu în vizorul serviciilor speciale militare, Departamentul Înzestrării Armatei intrând în posesia dosarului SANCA și a discuțiilor telefonice fără perdea. Având în vedere că la vremea aceea mai erau în lucru niște dosare vizând legăturile dintre lumea interlopă și înalți oficiali din guvern, SIE și armată (generalii Popa Florentin și Constantin Silinescu versus securiștii Gavrilă Vălean și Teodor Ileș), s-a trecut la verificarea informativă a obiectivului SANCA-Răducan, prilej de noi interceptări audio/video cu Bote în rolul principal. De la Big Brother-ul militarizat i s-au tras Burlacului zvonurile “rău-voitoare” că ar fi pe invers. Închis și eliberat, judecat și condamnat în dosarul SANCA-Bancorex, creatorul de modă a avut multe probleme cu justiția și cu portăreii. Dar cum orice șut în cur înseamnă un pas înainte, Bote a renăscut din casetele contrainformațiilor precum pasărea Phoenix din propia cenușă.  Azi, stăpânul chiloților Swarovski fiind realizator TV de mare succes.

Reclame

27/06/2011 Posted by | Ciocoii de serviciu, Deontologii, presa si serviciile secrete, Diverse, Justitie si injustitie, Ministerul de Interne, Securistii vechi si noi, Servicul de Informatii Externe | 4 comentarii

Dormi liniștit române, SIE lucrează pentru tine !

Ultimul condamnat la moarte, Constantin Răuță, a suferit o racolare cu repetiție

După decenii de exil, șicane, șantaj, amenințări cu moartea și tergiversări, Constantin Răuță, fost agent al Departamentului de Informații Externe ( condamnat la moarte pentru că a rămas în Statele Unite la data de 24 noiembrie 1973, în timpul pregătirii unei vizite efectuate de Nicolae Ceaușescu în SUA ), și-a redobândit un drept fundamental.  Dreptul de a fi român. Săptămâna trecută, Răuță  a reprimit cetățenia română, pe care nu o pierduse niciodată. Deși imediat după 1990, Constantin Răuță primise pașaport românesc și călătorise de mai multe ori în România (ba chiar i-a fost prelungit pașaportul de către autorități în 1995), dintr-o dată, în 2005, este anunțat că i s-a retras cetățenia română, fiind condamnat la moarte. Nu se știe cum, deși pe generalul DIE Ion Mihai Pacepa (ofițer de spionaj mult mai important decât Constantin Răuță, dezertat în SUA, în 1978) l-a absolvit de condamnarea la moarte și l-a reabilitat, Serviciul de Informații Externe a ajuns la concluzia că Răuță nu merită același tratament. Care este secretul ? Constantin Răuță, angajat în proiecte grele ale NASA și Marinei Militare SUA, refuzase să spioneze pentru SIE în țara adoptivă. Documentele
ajunse în posesia noastră, dovedesc faptul că SIE a încercat o racolare cu repetiție în cazul lui Răuță în 1996. Legătura SIE cu Răuță era academicianul Dan Dascălu (nume de cod Bufonul), care dorea o comunicare codificată. Teodor Meleșcanu – conspirat  Sir Lancelot,
Mircea Malița – Regele Arthur.

Presa centrală a acordat spații ample acordării cetățeniei române lui Constantin Răuță,  jurnaliștii trecând cu vederea prea ușor declarațiile fostului ofițer de spionaj, care dat pe față șantajul la care sunt supuși românii din afara țării de către Serviciul de Informații Externe, demn moștenitor al Securității ceaușiste. Iată un fragment din declarația rostită de Constantin Răuță de la tribuna Autorității Naționale de Cetățenie, imediat după ce a redevenit oficial român : „ … pentru că domnul Iliescu, nu era atunci nici președintele României, nici președintele Republicii Socialiste România, a semnat acel act, care din nefericire, a fost
folosit de Serviciul de Informații Externe, serviciul de spionaj român, să șantajeze  mulți români pentru lucruri pe care nu vor să le facă.” Ce vrea să spună fostul ofițer DIE ? Că după 1990, Securitatea și-a schimbat părul, dar năravul ba. Și că, după intrarea noastră în organizațiile euro-atlantice, SIE acționează împotriva românilor prin aceleași mijloace importate de la KGB : intimidare, șantaj, racolare sau chiar crimă. Cel mai bun exemplu rămâne moartea  rofesorului Ioan Petru Culianu, împușcat în ceafă, în 1991, în toaleta Universității din Chicago. Dar să vedem cum au acționat agenții SIE în cazul Constantin Răuță.

Răuță, a doua racolare

La sfârșitul lunii Mai, începutul lui Iunie, fostul ofițer de spionaj extern Constantin Răuță a trimis scrisori deschise mai multor demnitari români (Traian Băsescu, Mircea Geoană, AdrianVierița sau Vladimir Tismăneanu) despre ” detaliile acțiunilor SIE” desfășurate împotriva sa. Astfel, în scrisoarea trimisă președintelui Traian Băsescu, Răuță afirmă : “Trăind în diaspora română, am observat cu regret  cum noul serviciu de spionaj român (SIE) a continuat să funcționeze, după 1990, cu aceiași informatori, persoane ce urau capitalismul și România liberă, agenți trimiși precedent (DIE, CIE), în diaspora să destrame exilul”.  Răuță dă mai multe exemple. În anexa III a documentului, fostul ofițer prezintă cazul unui coleg de spionaj din DIE, Emil Traian Andreescu  (nume de cod Andrei Anton), hăitut de SIE după 1990, purtat prin tribunale, bătut și chiar declarat  nebun pentru că îndrăznise să-și ceară drepturile. Întâmplător sau nu, Andreescu făcuse parte din comitetul de primire a lui Nicolae Ceaușescu, la vizita efectuată de acesta în SUA, în 1973, la scurt timp după fuga lui Răuță. În cazul Andreescu, SIE a folosit pentru provocări, magistrați și polițiști acoperiți (Răuță face totuși o confuzie, judecătorul Mihai Hondor, ridicat la gradul de general de Traian Băsescu, nu este același cu procurorul Hondor din dosarele Andreescu) .  Pe departe, cel mai edificator caz prezentat de Constantin Răuță în scrisorile sale, este tentativa de racolare a sa pentru a doua oară (în anul 1996) prin intermediul academicianului Dan Dascălu, specialist în microelectronică, membru titular al Academiei Române. În anul 1995, Constantin Răuță a propus părții române o întâlnire la nivel academic între România și SUA, înaintând cu această ocazie chiar și o listă cu specialiști NASA disponibili pentru acest eveniment. A primit în schimb, o propunere de racolare din partea SIE, Răuță urmând să acționeze împotriva intereselor țării adoptive SUA. Este important de menționat faptul că Răuță a lucrat timp de 24 de ani la centrul de cercetări al NASA Goddard Space Flight Center Greenbelt din Maryland și pentru Marina SUA, fiind implicat și în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble. Scrisorile trimise de academicianul Dascălu (anexele II și III), pe fax, la NASA, sunt mai mult decât concludente. Tentativa de racolare este străvezie, hilară și rică mari semne de întrebare asupra celor care l-au instruit și prelucrat pe academicianul Dascălu.

Meleșcanu – nume de cod Sir Lancelot, Mircea Malița – Regele Arthur

Motivând lipsa de încredere în “condițiile locale” de comunicare electronică (Internet, fax), Dan Dascălu îi propune fostului ofițer de spionaj Extern Constantin Răuță o “secretizare aparent copilărească” a corespondenței dintre ei. Astfel, denumirea de Tratatul Mării Negre (este vorba despre Forumul Economic de Cooperare al Țărilor din Zona Mării Negre) urma să fie înlocuită de Cavalerii Mesei Rotunde, Teodor Meleșcanu ministru de Externe la acea dată era codat Sir Lancelot, academicianul Mircea Malița – Regele Arthur, Dan Dascălu – Bufonul, iar Răuță – Hemingway. Imaginația academicianului Dascălu o
ia razna când vine vorba de soțiile unora dintre cei enumerați mai sus, consoarta lui Malița fiind conspirată ca Regina Guinevere. NASA era codificată Regina, iar unul dintre șefii Sun Microsystem era Yankeul. Pentru credibilitate, Dascălu îi oferă lui Răuță informații despre activitățile firmei Sun în România : “ a) Sun va asigura dotarea NATO. b) Sun a semnat un document de parteneriat strategic cu România. c) Sun va colabora cu România în dezvoltarea aplicațiilor militare”. Scrisorile sunt trimise direct prin fax la biroul românului de la NASA. Constantin Răuță spune că refuzul de a participa la această acțiune de racolare i-a adus numai necazuri, SIE anulându-i imediat cetățenia română și tergiversând ani la rând acordarea acesteia.

Vă prezentăm în continuare, documentele depuse de Constantin Răuță la Președinție și Parlamentul României.

18/06/2011 Posted by | Ciocoii de serviciu, Diplomatie, Justitie si injustitie, Ministerul de Interne, Securistii vechi si noi, Servicul de Informatii Externe | 4 comentarii