AntiMafia

Un blog pentru neliniştea dumneavoastră

Secretele documentelor secrete ep.1

Povestea adevărată a dezastrului CIM Krivoi Rog

Combinatul de Îmbogățire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog), ridicat lângă localitatea Dolinska – Ucraina reprezintă cea mai mare investiție externă a României din toate timpurile. Specialiștii spun că statul român ar avea de recuperate de la vecini, circa 2 miliarde  de dolari (cu tot cu dobânzi) în contul participării la ridicarea combinatului fantomă. Deși am rămas cu buza umflată, guvernele Boc continuă pomparea banilor în acest mamut, fără să urmărească recuperarea lor. În ciuda mult trâmbițatei crize, conducătorii lasă investiția la cheremul jefuitorilor.  Nu există vinovați, ba chiar nu mai există nici măcar documentele în baza cărora s-a derulat această complexă și costisitoare investiție externă. Cel puțin așa cred securiștii care au ascuns arhivele sensibile ale Departamentului de Comerț Exterior și ale MAE. “Convenția Multilaterală” semnată de țările CAER în anul 1983, dovedește că la data aceea România nu era în cărți pentru construcția CIM Krivoi Rog.

 

În septembrie 2011 se împlinesc 25 de ani de participare a României la derularea unei afaceri pe teritoriul Ucrainei, de circa 3,2 miliarde de $ (calculat la nivelul anilor ’80).  

” De 20 de ani cheltuim cu Krivoi Rog, încercăm să asigurăm paza, iar acest lucru este de multe ori ineficient. Eu am trimis corpul meu de control acum câteva săptămâni să facă un inventar. Într-adevăr, dacă nu se ia o decizie în momentul de faţă, totul se depreciază, se fură şi va trebui să luăm o decizie”, declara anul trecut fostul ministru al Economiei Adriean Videanu. Ei bine, în ciuda declarațiilor premieră ale unui înalt oficial român (care recunoștea deschis că cea mai mare investiție externă românească este jefuită),  a crizei generalizate și a reducerilor masive de personal, guvernul Boc continuă să finanțeze jaful de la buget.

Ani la rând am încercat să aflăm pe ce bază se fac finanțările către Krivoi Rog. Mai precis, am încercat să punem mâna pe documentele de bază ale afacerii CIM Krivoi Rog. De fiecare dată, instituțiile statului român au ocolit subiectul, aruncând în ochii opiniei publice câteva documente încheiate cu Ucraina după 1990 (după dizolvarea URSS), fără a explica cum își asumă această țară un contract extern derulat încă din anii ‘80 de Uniunea Sovietică. Care este baza legală prin care s-a semnat Protocolul de modificare al Convenției Bilaterale româno-sovietice din 05.05.1994  prin care, practic se anula “ Convenția dintre Guvernul R.S. România și Guvernul U.R.S.S. privind colaborarea la construirea CIM Krivoi Rog, semnată la Moscova, la data 29.12.1986”. Dacă această convenție a fost anulată vreodată. Înalții funcționari publici din ministerele responsabile cu marea investiție și chiar miniștrii au căutat să ascundă documentele inițiale ale CIM Krivoi Rog, mai ales convențiile semnate cu Uniunea Sovietică. Responsabilii afacerii s-au schimbat, ministerele s-au rotit, întrebările au rămas fără răspuns. Ministerul Economiei ne trimitea la Ministerul Afacerilor Externe și invers. În cele din urmă, aveam să aflăm că cele mai importante documente ale CIM Krivoi Rog erau secretizate (firmele participante la investiție au documentele în regim de secret de serviciu, unele nu sunt publicate sau pur și simplu au dispărut !), ca mai toate marile tunuri economice date de urmașii Securității după ’89. Ca urmare, degeaba ne adresam autorităților române, pentru că cererile presei erau aruncate ala coșul de gunoi de securiștii din Departamentul de Comerț Exterior sau din MAE. Să fie vorba despre neprofesionalism sau o fi chiar rea credință ?

Iată lista documentelor de referință ale afacerii CIM Krivoi Rog cerute de-a lungul anilor de presă, autorităților române :    

 1.     Extern

Convenţia Multilaterală  – URSS, Cehoslovacia, RDG, Ungaria, (România ?) –  1983

Convenţia Bilaterală Interguvernamentală – Româno-Sovietică – dec. 1986

Contractul de Antrepriză semnat cu URSS cu termen de punere în funcţiune ( TpF ) – 12.07.1987

Protocol la Contractul de Antrepriză semnat cu Ucraina cu TpF – 20.06.1996

Protocolul de modificare a Convenţiei Bilaterale Româno-Sovietice – 05.05.1994

Alte protocoale aditionale semnate după 05.05.1994

Convenţia interbancară şi de şedere.   

2.     Intern

NOTA DE FUNDAMENTARE – exemplare dispărute !!!!

–         cuprindea avize tehnice, comerciale, de eficienţă şi POLITICE

Decret 156/iunie 1987 – fundamentat pe Decretul Consiliului de Stat 242/1974, nepublicat în Monitorul Oficial şi Decretul 138/1976

Legea 95/ 1993

Alte acte normative  ( legi, ordonante, ordine ) cu conținut de derulare operativă.

Participanţi la Combinatul de Îmbunătăţire a Minereului de Fier de la Krivoi Rog – KGOKOR Dolinskaia      

Ucraina – 56,7 % ( include şi cota RDG de circa 11 % )

România – 26,7 %

Slovacia – 16,2 %

Bulgaria – 0,4 %

COTA DE PARTICIPARE reprezintă cantitatea de pelete angajată a fi preluată din producţia combinatului, după punerea în funcţiune, nu cota de participare în finanţare. La nivel de STE ( proiect tehnic ), deoarece România nu realiza cota de 26,7 % ( respectiv 3 milioane de tone pelete pe an timp de 10 ani ), din valoarea combinatului şi a obiectelor social-culturale, s-a obligat să vireze în contul diferenţei ( circa 148 milioane ruble transferabile ) utilaje şi echipamente altor combinate metelurgice din fosta URSS ( inclusiv Ucraina) prin contracte de comerţ exterior.

Schema afacerii CIM Krivoi Rog

Convenţie Multilaterală

Convenţie Bilaterală

Contractul de Antrepriză – combinatul propriu-zis

–         obiecte social – culturale

–         locuinţe

Contractul de Comerţ Exterior pentru livrări utilaje şi echipamente altor combinate decât Krivoi Rog

–         livrări pentru beneficiari din Ucraina

–         livrări pentru beneficiari din fosta URSS, alţii decât Ucraina

“Documentele oficiale, care au stat la baza investitiei Romaniei la CIM Krivoi Rog, au fost publicate in Monitorul Oficial, la momentele respective. Depozitarul originalelor este Ministerul Afacerilor Externe.

Cu deosebita consideratie,

Biroul de Presa al Ministerului Economiei si Finantelor

 –  nota MEF Nr. 433001/7iunie 2007

“ Referitor la documentele solicitate, menționăm că :

–         Decretul Consiliului de Stat al RSR 242/1974 – nu este publicat

–         Decretul nr. 156/1987 – nu este publicat

–         Legea 95/1993 – anexăm textul de lege publicată în M.O. Nr. 5/12 ianuaire 1994

–         Convenția Multilaterală ( URSS, RDG, RSR, UNGARIA, UCRAINA) din 20 octombrie 1983 – nu deținem date cu privire la ratificarea și publicarea acesteia de către partea română

–         Convenția Interguvernamentală româno-sovietică – decembrie 1986, ratificată prin Decretul Nr.93/1987 – nu este publicată

–         Contractul de Antrepriză semnat cu URSS în data de 12.07.1987 (cu termen de punere în funcțiune 1990) – ratificat prin Decretul Nr. 93/1987 – nu este publicat

–         Protocolul de modificare al Convenției Bilaterale româno-sovietice din 05.05.1994

–         Anexăm textul H.G. Nr. 219 din 18mai 1994, publicată în M.O. Nr. 144 / 7 iunie 1994

–         Protocoalele adiționale semnate după data de 05.05.1994, Convenția interbancară șI de ședere, Nota de fundamentare a Combinatului de îmbogățire a minereurilor acide de la Krivoi Rog nu apar în evidențele MAE.

 Cu stimă,

 Corina Vințan

Direcția Comunicare

–         nota MAE nr. A1/560/29 decembrie 2006

Specialiștii spun că autoritățile române ascund documentele

de bază ale afacerii Krivoi Rog pentru că “ semnarea Protocolului de modificare a Convenţiei Româno-Sovietice cu Ucraina la 05.05.1994, s-a făcut fără încheierea în prealabil a unui document cu Rusia, urmaşă declarată şi recunoscută a URSS ”. Drept consecinţă, nici Rusia, nici Ucraina nu recunosc ca datorie, utilajele livrate altor combinate metalurgice decât cele din Ucraina. Este vorba de suma de  93,4 mil. Rbl. Tr. (ruble transferabile 1984) adusă la zi prin dobânzi, la cursul 1 Rbl. Tr. = 1,1266 $, este de cca. 250 mil.$. Pierderi la bugetul României. Deasemenea, în ceea ce privește relația cu Ucraina, nu există o convenţie interbancară care să acopere Convenţia Bilaterală. Nimeni nu a văzut protocolul Ruso-Ucrainean ( invocat verbal în tratative ) conform căruia investiţiile reciproce pe teritorii extra-statale sunt proprietatea statului unde sunt amplasate. Aşa-zis-ul Protocol Zero. Ca urmare, din punct de vedere legal, Convenţia Româno – Sovietică este încă activă. După ce am pus mâna pe cel mai important document al CIM Krivoi Rog, Convenția Multilaterală semnată de țările CAER în 1983, noi am descoperit cu stupoare că, inițial, România nici măcar nu era luată în calcul pentru participarea la derularea investiției.

Povestea CIM Krivoi Rog a început cu

ședința CAER din 1983, în care s-a semnat prima Convenție Multilaterală. În capul mesei, din partea URSS, stătea un kaghebist bătrân numit Rosenstrach. După perdele, undeva în spatele tuturor, trăgea cu urechea H, fost ofițer SD în cadrul Direcției de Informații Externe române, trecut în rezervă imediat după fuga șefului său Ion Mihai Pacepa. Prezența fostului securist la ședința CAER nu era întâmplătoare. H, trimis în producție, la UzinExportImport SA, una dintre firmele folosite de Securitate pentru investițiile externe, avea să joace un rol important în ecuația banilor prăpădiți de România în afacerea CIM Krivoi Rog. Delegațiile participante erau din : Republica Socialistă Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Uniunea Sovietică, Republica Socialistă Cehoslovacia și Republica Socialistă România. Nu se știe de ce, în textul Convenției Multilaterale, România nu apare decât o singură dată, într-un mic tabel, deși, în cele din urmă s-a ales cu o halcă semnificativă din marele nimic.

Rus de origine evreiască, Rosenstrach văzuse multe la viața lui. În timp ce specialiștii din țările participante se ciondaneau pe cate o halcă din viitorul combinat, Rosenstrach ațipea în capul mesei. Ochii i se închideau. Barbia îi cădea în piept, iar obrajii pufăiau regulat. Din când în când, câte un “papagal” mai gălăgios îl făcea să tresară. Așa era protocolul, “Fratele cel Mare” trebuia să asculte ce au de spus și ceilalți, pentru a da măcar senzația de parteneriat și democrație. Apoi, sătul de atâta garagață, kaghebistul mormăi amenințător “Tiha ! ( Liniște ! )”. În sala de consiliu se auzea musca. Cu un gest ferm către scribul din dreapta sa, nacealnicul kaghebist zise : “Pișete ! (Scrie ! )”. Și  fără să țină seama de ce s-a discutat cu delegații țărilor frățești, Rosentrach dictă textul Convenției Multilaterale ce a stat la baza contractului de construcție a CIM Krivoi Rog ( KGOKOR pe rusește ).

 “Convenție Multilaterală

Privind organizarea cooperării in vederea construirii pe teritoriul URSS a Combinatul de Imbogatire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog

 Guvernele Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace, denumite în continuare „Părţile Contractante”,

dorind să dezvolte în continuare cooperarea economică în interesul tuturor ţărilor implicate,

in scopul redresarii capacităţii de productie în scădere, în valoare de 4,4 milioane de tone în transfer de metal în anii 1981-1990, cu ajutorul carora o perioada indelungata de timp are loc transferul materiei prime minereu de fier catre tarile SEV, si  de asemenea datorita posibilei cresteri a ofertei acestei materii prime,

ca urmare a disponibilitatii Uniunii Sovietice de a oferi depozitele de minereu de fier corespunzatoare

au incheiat urmatorul acord multilateral.”

Convenția Multilaterală, cel mai important document referitor la CIM Krivoi Rog, semnat de țările CAER la data de 1983, ținut la secret de autoritățile române de mai bine de un sfert de secol

 

Așa au vrut mușchii lui Rosenstrach. Delegații țărilor frățești au semnat documentul. Ce puteau să facă ? Afacerea CIM Krivoi Rog începuse. După semnarea convenţiei multilaterale, pe 20 oct. 1983 la Berlin, Ungaria s-a retras. În locul ei, România s-a repezit ca ursul la miere și s-a ales cu un procent de 26,7 % din investiție. Imediat, s-a alăturat şi Bulgaria. Convenţia bilaterală URSS – România s-a semnat în decembrie 1986. Convenţia bilaterală cu Bulgaria a fost semnată în 1988.

În mod ciudat, în cel mai important document al investiției, România nu este prezentă decât la -articolul 3-, în marginea unui tabelaș, cu mențiunea CPP 47, ca și cum nu ar fi fost luată în calcul.

În loc de concluzie

După 1990, toate țările participante la construcția CIM Krivoi Rog s-au retras. Mai puțin Slovacia (ca parte a Cehoslovaciei) a cărei contribuție este nesemnificativă și România care a continuat să pompeze bani în acest sac fără fund. Specialiștii în comerț exterior care cunosc problema CIM Krivoi Rog spun despre continuarea participării românești la CIM Krivoi Rog, că este susținută artificial în scopul jafului şi îmbogăţirii unor firme şi persoane. Afacerea Krivoi Rog nu a mai interesat pe nimeni după 1997. În vârful piramidei au fost așezați numai amatori, activişti politici promovaţi administrativ. Structurile de conducere şi subordonare unică a derulării contractului au fost distruse din prostie, din oportunism, din calcule de destabilizare comercială şi din ignoranţă. Lipsa unei derulări externe ferme a dus la catastrofă. Serviciile secrete au ştiut că o gaşcă de interese au îndepărtat de la derularea externă,  meseriaşi intransigenţi, promovând haosul şi lichelismul. Toate intervenţiile făcute de specialiști la Ministerul Industriilor şi Comerţului, pentru reglementarea regimului juridic al Convenţiei şi pentru aducerea profesioniştilor în derularea externă, au fost ignorate. Serviciile speciale au primit informaţii complete şi din timp, privind lucrul de pomană, fără o pregătire logistică comercială, fără o pregătire minimă a tratativelor. Presa centrală a atras atenția de nenumărate ori că investiția a rămas la cheremul jefuitorilor. Au lipsit cu desăvârșire măsurile comerciale ( sub aspect juridic ), de recuperare necondiţionată a sumelor datorate de ruşi şi ucraineni. Nu s-a verificat sinceritatea şi corectitudinea celor puşi să conducă tratativele de partea României. Serviciile speciale, ministerele şi antreprenorii poartă cea mai mare vină pentru gaura de sute de milioane de la buget. Au ştiut totul, au fost informate. Au fost complici la decapitarea derulării externe pe CIM Krivoi Rog.

 

 

21/03/2011 - Posted by | CIM KRIVOI ROG, Securistii vechi si noi, Serviciul Roman de Informatii, Servicul de Informatii Externe

1 comentariu »

  1. Legea 95/1993,republicarea 1,intrată în vigoare din 12.02.2002 (!!!???!!!) aprobă continuarea participării României la construirea CIM Krivoi Rog!!!Deja se împliniseră 3 ani de sistare completă a lucrărilor!!!
    http://legislatie.just.ro/Document.aspx
    Legea e superbă şi impune nişte condiţii excelente (protocol româno-ucrainean de modificare şi adaptare a convenţiei bilaterale româno-sovietice din 1986,stabilirea cu organele de resort din Federaţia Rusă şi Ucraina a modalităţii de compensare a utilajelor livrate altor beneficiari în afară de Ucraina,etc.)!!!!
    Ce s-a realizat din prevederile acestei legi????? ZERO BARAT!!!
    Se mai ascunde ceva în spatele CIM Krivoi Rog
    în plus faţă de ceea ce aţi punctat excelent în articol!
    A venit o adiere de vânt de la Dolinsca ce a adus o chestie năucitoare.Localnici mai dubioşi (nici ruşi şi nici ucrainieni) au început să întrebe pe românaşii noştri de acolo dacă pot să le indice locul în care se află îngropate multe sute de tone de metal,promiţând comisioane foarte tentante (sunt dotaţi şi cu detectoare de metal la mare adîncime,până la 10 metri)!!!!!Vă spune ceva această informaţie???Pe mine mă duce gândul că s-ar putea să fie altceva în loc de fier vechi şi că devin din ce în ce mai plauzibile cele 2-3 articole ale Simonei Fica,pe care le-a şters definitiv după ce a întors macazul cu 180 de grade şi l-a luat în braţe pe Băsescu,pe care nu ştie cum să-l mai ridice în slăvi,uitând cât de grande se dădea cu Denunţul Penal împotriva lui prin iunie 2010!Am fost inspirat şi am salvat cam tot din ce a şters deontoloaga asta inclusiv poze şi copii după documente!Dacă vă ajută cu ceva vi le pot pune la dispoziţie,mă refer la cele referitoare la CIM Krivoi Rog.
    Aştept cu nerăbdare episodul 2!
    Cu mult respect şi deosebită stimă.

    Comentariu de bmarinescu41 | 22/03/2011 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: