AntiMafia

Un blog pentru neliniştea dumneavoastră

Documentele ascunse ale investiției CIM Krivoi Rog

20 octombrie 1983 – Berlin

Convenție Multilaterală

Privind organizarea cooperării in vederea construirii pe teritoriul URSS a
Combinatul de Imbogatire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog

 

Guvernele Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace, denumite în continuare „Părţile Contractante”,

dorind să dezvolte în continuare cooperarea economică în interesul tuturor ţărilor implicate,

in scopul redresarii capacităţii de productie în scădere în valoare de 4,4 milioane de tone în transfer de metal în anii 1981-1990, cu ajutorul carora o perioada indelungata de timp are loc transferul materiei prime de fier catre tarile SEV, si  de asemenea posibilei cresteri a ofertei denumitei materii prime,

ca urmare a disponibilitatii Uniunii Sovietice de a oferi depozitele de minereu de fier corespunzatoare

au incheiat urmatorul acord multilateral.

Articolul 1.

Părţile contractante au convenit, ca în anii 1984-1990 prin forte comune, sa construiasca pe teritoriul URSS Combinatul de Imbogatire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog cu o capacitate de extracţie şi îmbogăţire a 30 de milioane de tone de fier oxidat cuarţat si prelucrarea a 12,3 mil. de tone de fluxuri laminate de fier pe an – 7,6 milioane de tone în termeni (transfer) de metal.

Costurile de capital pentru construirea Combinatul de Imbogatire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog  conform planului tehnico-economic, bazat pe costul estimat al obiectivelor în ruble sovietice şi a coeficientului de conversie 1.36 a rublei transferabile pentru o rubla sovietica, sunt determinate orientativ în valoarea (suma) de 2,68 mild. ruble transferabile şi vor fi clarificate pana  la sfârşitul eleborarii proiectului.

Combinatul de Îmbogăţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog, construit pe baza acestui acord se va gasi in proprietatea Uniunii Sovietice.

Articolul 2.

Pentru asigurarea cooperării în temeiul prezentului acord Părţile Contractante prin cota lor de participare vor construi la  termenul prevăzut de programul de construire  obiectivele de la Combinatul de Îmbogăţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog, bazându-se pe propriile lor forţe şi prin costuri proprii (la cheie)  aprobate prin program, luând în considerare furnizarea de maşini, echipamente şi a altor bunuri precum şi furnizarea valutei libere convertibile pentru cumpărarea în caz de necesitate a licenţelor, a anumitor tipuri de echipamente tehnologice şi auxiliare, echipamente de testare, automatizare etc.

În scopul minimalizării maxime a costurilor valutei libere convertibile Părţile Contractante au convenit că, principalele echipamente tehnologice şi auxiliare pentru producţia de minerit şi echipamentul minier pentru  îmbogăţirea minereului va fi prelucrat de către ţările participante ale acestui Acord. Volumul costurilor schimbului valutar va fi convenit de către Părţile Contractante, după verificarea inevitabillităţii unor astfel de costuri pentru fiecare instalaţie şi finalizarea proiectului de construcţie  a Combinatului de Îmbogatire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog (participarea proporţională a cotei în construcţia de combinatului). Obligaţiile concrete ale  fiecărei ţări sunt stabilite prin tratate (acorduri) bilaterale, prin acorduri contractuale şi contracte care vor fi elaborate în conformitate cu Acordul (Tratatul) multilateral, de către autorităţile competente ale Părţilor Contractante. Acordurile bilaterale vor fi încheiate în termen de 6 luni de la data semnării prezentului Acord, dar nu mai târziu de  luna iunie, anul 1984.

Articolul 3

Cotele (calculele) estimate ale ţărilor în construirea a Combinatului de Îmbogatire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog  sunt proporţionale conform declaraţiei de obţinere a producţiei acestui combinat şi sunt:

În % Ungaria2,6 RDG11,3 URSS72,4 Cehoslovacia13,7 Total100 RSR47
În milionae de ruble transferabile 70 302 1937 365 2674  
Volumul declarat de primire a produse lor (transf. în metal, mil.tone / an) 0,2 0,86 5,502 1,038 7,6  

Gradul de participare a fiecărei părţi în construirea Combinatului de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog va fi determinat în funcţie de contribuţia efectivă a a acestora la construirea combinatului. Furnizarea  materiei prime, minereu de fier brut, prin introducerea în funcţiune a instalaţiilor Combinatului de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog va fi efectuata de către partea sovietică în cantităţile corespunzătoare ponderii reale a participării fiecărei ţării în construirea combinatului şi a structurii acestuia de construcţii, producţiei corespunzătoare pe care o prelucrează combinatul.

Articolul 4

Pentru a asigura activitatea de prelucrare a  Combinatului de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog, tările participante la construirea acestuia vor lua în  considerare activitatea efectuată de către organizaţiile lor,  asigurarea serviciilor,  furnizarea produselor, echiparea şi aigurarea materialor conform normelor  ratele şi preţurilor, incluzînd normele costurilor suplimentare, conform proiectului şi  prezintă printr-un Antreprenor general si printr-un Antreprenor beneficiar , conturile organizaţiei comerciale externe a URSS pentru înscrierea şi rambursarea cheltuielor, în conformitate cu condiţiile care sunt prevăzute în acordul bilateral între URSS şi, respectiv, Ungaria, RDG, Cehoslovacia

Articolul 5

Cheltuielile tărilor-membre SEV pentru construirea obiectivelor de la Combinatul de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog, după punerea lor în exploatare vor compune datoria URSS. Pentru plata acestei datorii,  guvernele ţărilor care participă la construirea combinatului, vor acorda  guvernului URSS plăţi eşalonate pentru rambursarea costurilor lor pentru construirea centralei pe 10 ani, cu plata de 2% pe an din suma restantă, prin rambursarea datoriei prin asigurarea minereului de fier  prin tranşe anuale din cadrul  cifrei de afaceri totale. Ţările care au datorii faţă de URSS în urma creditelor acordate anterior, rambusarea cheltuielor pentru construirea combinatului, poate  avea loc cu acordul URSS prin transferul acestor costuri(cheltuieli) prin rambursarea anticipată a acestor împrumuturi. Aprovizionarea cu materii primă de minereuri din Combinatul de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog  spre ţările participante care au contribuit la construirea combinatului, va avea loc pe parcursul a 10 ani după punerea în exploataţie a acestuia. După terminarea acestei perioade aprovizionarea cu materie primă de fier de la Combinatul de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog , perioada poate fi prelungită în urma discuţiilor anticipate dintre părţile interesate şi partea sovietică conform  cu termenii conveniţi privind această aprovizionare. Furnizarea minereului de fier brut prin intrarea în funcţiune a combinatului pentru aprovizionarea în contul datoriei către Partea Sovietică, conform acordului, se va face prin livrarea către URSS a bunurilor de importanţă economică, cantitatea şi gama acestora se va determina în timpul coordonării planurilor pe perioada respectivă.Procedurile tehnice de decontare, care apar pe parcursul realizării acestui Acord vor fi stabilite de către băncile autorizate bilateral.

Articolul 6

Cheltuielile ţărilor pentru construirea Combinatului de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog şi cele legate de acestea , adică a diferitelor obiective… Renumărarea în ruble transferabile a costului estimativ de construcţie a Combinatului de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog şi a obiectivelor acestuia, care se efectuează cu participarea organizaţiilor ţărilor participante SEV ca fi convenită între URSS şi ţările-participante la construicţie, conform următoarelor dispoziţii:

– cheltuielile estimate prevăzute pentru materiale, energia electrică, combustibil, echipamente, transport, amortizarea costurilor principale şi alte costuri materiale se renumerează în ruble transferabile prin compararea preţurilor estimate şi a preţurilor  din comerţul extern valabile în anul cînd au loc lucrările la obiectivele combinatului, în comerţul dintre URSS şi ţările memebre la constucţie pe baza produselor-reprezentative, care au preţuri şi tarife externe deja stabilite. În acest caz valoarea acestor bunuri, cu excepţia mărfurilor care au fost achiziţionate prin valută liber convertibilă trebuie să fie de cel puţin 50% din costul pentru materiale, maşini şi echipamente, prevăzute de devizul estimativ. Calculul coeficientului mediu pe baza comparării  pentru materiale, utilaje şi echipamente se va utiliza pentru  transferul altor cheltuieli materiale prevăzute în devizul estimativ pentru care nu există preţuri şi tarifele internaţionale;

– cheltuielile în valura liberă converibilă necesare, sunt determinate conform cu articolul 2 din prezentul Acord, pentru achiziţionarea de la ţările terţe a licenţelor, a diferitelor tipuri de tehnologii, de suport sau de construcţie şi alte echipamente precum şi  cheltuielile (costurile) de transport şi de asigurare, se calculează în ruble transferabile pentru plăţile efectuate la data efectivă a ratei de plată, care se stabileşte de către Banca Internaţională pentru Cooperare Economică.

-suma estimativă prevăzută a salariilor muncitorilor, inginerilor-tehnicienilor, proiectanţilor, funcţionarilor şi şi a celor din domeniul serviciilor, precum şi toate bonusile stabilte la salarii se fac prin transferul în ruble transferabile conform coeficientului transferului sumelor plăţilor necomerciale care acţionează în anul efectuării lucrărilor a fiecărui obiectiv al combinatului. Totodată vor fi luate în considerare fondurile consumului public şi bonusurilor în valoare de 120% din fondul de salarii şi bonusuri, cum ar fi salariile. În cazul coeficientului de modificări determinat în perioada construcţiei, valoarea sa va fi specificată

Lista cheltuielilor va fi recalculată (enumerată) în ruble transferabile folosindu-se coeficientul mediu, obţinut în timpul recalculării cheltuielilor materiale şi a salariului. Costul final al construcţiei fiecărei instalaţii în ruble transferabile va fi stabilit în termen de 6 luni după terminarea construcţiei şi punerea în exploatare combinatului

Articolul 7

Partea Sovietică în perioada construirii Combinatului de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog în contul părţii cei revine va asigura:

– efectuarea de cercetări geologice şi va asigura rezervele de minereu de fier pentru teritoriul unde vor fi construite obiectivele combinatului

– efectuarea lucrărilor de cercetare şi explorare necesare, întocmirea documentaţiei  a devizelor de proiectare pentru construcţia combinatului conform angajamentelor de proiectare a construcţiei ţărilor participante; alocarea de terenuri pentru construirea combinatului şi a altor obiective asociate acestuia, comunicaţii, locuinţe,etc. Efectuarea de activităţi miniere capitale şi de stirpare, prevăzute în proiecte de construire a obiectivelor combinatului.

– Transportul de la granita de vest a Uniunii Sovietice sau din portul sovietic la şantierul construcţiilor de maţini  echipamentelor, structurilor, materialelor şi altor mărfuri care urmează să fie furnizate pentru construirea combinatului de către ţările participante la construirea acestuia.

Partea sovietică cu ajutorul ţărilor membre ale Acordului de comun acord cu  Părţile interesate:

– pentru construirea combinatului,va asigura combustibilul necesar, eletro-energia şi apa necesară, şi de asemenea cîteva  tipuri de maşini specifice şi echipamente de producţie (provenienţă) sovietică  prevăzute în proiect;

– va asigura prolucrarea din materialele furnizate de către contractorii ţărilor-  participante la construcţie, prefabricate din beton si structuri metalice;

– va asigura furnizarea de materiale de construcţie şi a produse locale

– va asigura lucrătorilor combinatului servicii culturale şi comunitare, servicii de utilităţii telefonice-poştale , transport etc., şi a condiţiilor necesare pentru activitatea organizaţiilor de construcţii şi instalaţii contractante;

– va permite angajarea în cadrul organizaţiior de cosntrucţii şi instalaţii contractante a  ţărilor-participante  a specialiştilor sovietici cu salariul şi regimul muncii acestora conform legislaţiei Muncii din URSS (cu rate de tarifare şi salariile stabilite pentru activităţi similare în Uniunea Sovietică),luând în considerare  rezerva fondul consumului public şi acumularii. Partea Societică va asigura darea în exploatare a obiectivelor combinatului, construite de către ţările-participante la construcţie, conform graficului stabilit al construcţiei.

Artiolul 8

Părţile- Ungaria, Cehoslovacia, RFG prin cota lor de participare la construirea Combinatului de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog, vor asigura:

– efectuarea pe teritoriul şantierului industrial a combinatului lucrări de construcţie-montaj, prevăzute în proiectul de construcţie a obiectivelor combinatului, şi de asemenea construirea locuinţelor şi a obiectivelor cultural-comunitare, prevăzute în estimarea construcţiei combinatului

– elaborarea documentaţiei devizului estimativ a proiectului pentru obiective individuale conform înţelegerii cu Partea Sovietică.

Lista obiectivelor industriale, a locuinţelor,  obiectivelor sociael, culturale şi de interes comunitar, care vor aparţine de combinat, vor fi construite şi finanţate de către ţările participante ale prezentului Acord si sunt stabilite prin acorduri bilaterale între URSS şi respectiv cu Ungaria, RDG, Cehoslovacia. Construcţia instalaţiilor precizate vor fi  efectuate de către organizaţiile de construcţii-montaj al ţărilor prin acordurile contractuale care vor prevedea efectuarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii şi , aplicarea în funcţiune a acestora, oferind în acest scop forţa de muncă necesară, echipamente de construcţii, utilaje şi materiale (cu excepţia celor locale), metale feroase, conducte, structuri metalice, vehicule, precum şi completarea acestora cu facilităţi tehnologice, energetice şi alte echipamente şi produse de cablaj cu ajutorul informaţiilor prealabile, convenite între Clientul principal şi respectiv, organizaţia contractantuală de constructii şi montaj a ţărilor-participante la construcţie.

Articolul 9

Clientul general al construării pe teriotoriul URSS Combinatului de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog, este Ministerul metalurgiei feroase a URSS:

Funcţiile Clientului General sunt:

Elaborarea şi furnizarea devizului estimativ al proiectului;
– Finanţarea lucrărilor care urmează să fie efectuate  de către Partea Sovietică;

–   rezolvarea problemelor legate de alocarea terenurilor pentru construcţia şi relaţia de utilizare a acestora;

–         efectuarea de stirpare, lucrări miniere generale si lucrari speciale

– Furnizarea de energie electrică, combustibil şi apă, şi de asemenea cu unele tipuri speciale de maşini şi echipamente de fabricaţie sovietică, prevăzute în proiect

–   organizarea supravegherii şi supervizării tehnice si de asemenea recepţia si punerea în exploatare a obiectivelor comstruite

–   determinarea condiţiilor tehnice şi a cerinţele necesare pentru construirea intreprinderilor de utilaje de fier companii, echipamente şi materiale.

Clientul primcipal  în timpul elaborării obiectivelor proiectului va ţine cont de volumul maxim în utilizarea echipamentelor produse în ţările membre ale SEV. După punerea în exploatare a obiectivelor (instalaţiilor) combinatului Clienţul  primcipal împreună cu ţările-furnizoare de echipamente, asigură realizarea indicatorilor tehnico – economici şi, aprobate în  proiectele tehnice ale acestor întreprinderi. Antreprenorul General al construirii Combinatului de la Hrivoi Tog este Ministerul Intreprinderilor de Construcţii a indusctrie grele a URSS

Funcţiile Antreprenorului General sunt:

Organizarea întregului complex de lucrări de construcţii a combinatului organizarea coordonării lucrărilor care urmează să fie efectuate de către contractori;

– de control ale acordurilor organizaţiilor contratorilor ale statelor participante la construcirea combinatului;

–   efectuarea uneo politici tehnice unice a construcţiei, monitorizarea progresului şi a calităţii lucrărilor de construcţii şi montaj şi a respectării caietului de sarcini;

–   construirea obiectivelor, efectuate de către forţele si banii URSS

– planificarea generală a lucrărilor de construcţii şi montaj, cu excepţia lucrărilor capitale de minerit,a drumurilor de acces  lucrări speciale de reducere a apei în carierele care urmează să fie executate de către Clientul general, şi, de asemenea, lucrări de construire de linii de cale ferată externe, autostrăzi, linii de înaltă tensiune, obiective energetice, linii de comunicaţie, conducte de gaze, imbunăţăţiri  funciare (recultivarea pamâmtului), care vor fi efectuate de către URSS cu acordul organizaţiilor din URSS, cu acordul Clientului General;

– asigurarea producţiei de materiale furnizate de către contractorii ţărilor participante în construcţie, efectuarea de  beton armat si de structuri metalice şi furnizarea acestor structuri.

Mult mai detaliat în ceea ce priveşte organizarea  colaborării dintre Clientul General, contractorul general şi organizaţiile de construcţie şi instalaţii a ţărilor participante la construcţie vor fi  convenite de către autorităţile competente ale Părţilor contractante (acordului),  prin Dispoziţii specifice şi acorduri de contract.

Articolul 10

Părţile Contractante stabilesc organizaţiile contractorilor de construcţii şi instalaţii pentru executarea lucrărilor complexe privind construirea Combinatului de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog, asigură cheltuielile legate de activitatea acestora în URSS, şi de asemenea  vor efectua plăţile pentru salarii şi compensaţii pentru muncitoriii şi angajaţiii organizaţiilor lor . Organizaţiile contractuale ale ţărilor participante la construirea combinatului îşi vor efectua activitatea în conformitate cu acordurile existente sau a celor care vor fi semnate între Uniunea Sovietică şi alte ţări membre ale acestui Acord. Clientul general, Antreprenorul General şi organizaţiile contractorilor de construcţii şi instalaţii vor pregăti contracte contractuale conform  competenşei lor.

Articolul 11

Construirea şi punerea în exploatare a Combinatului de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog, vor fi efectuate alternativ, prin acordarea (selecatrea) complexelor de lansare, structura şi capacităţile, termenul şi darea în exploatare se stabilesc prin proiect, începănd odată cu punerea în exploatare, a primi etape, în 1988 şi  cu finalizare în 1990. Pentru coordonarea generală a construirii Combinatului de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog,, precum şi rezolvarea problemelor fundamentale care nu mai sunt de competenţa Clientului general, a Antrprenorului General, organizaţiilor de construcţie şi instalaţii se înfiinţează Comisia interguvernamentală privind cooperarea în construirea Combinatului de Îmbogaţire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog. Întârzierile posibile în construcţia sau neefectuarea la timp a anumitor angajamente asumate de către  ţările membre care pot să ducă la neefectuarea  într-un timp util a programului de construcţie, vor fi examinate de  Comisia interguvernamentală în vederea luării de măsuri necesare pentru respectarea termenilor de punere în exploatare a obiectivelor şi aigurarea furnizării materiei primede fier

Articolul 12

Furnizarea de utilaje, echipamente, materiale şi alte bunuri  ale ţărilor participante pentru asigurarea lucrărilor în temeiul prezentului Acord vor fi puse în aplicare pe baza obligaţiei Părţilor Contractante prevăzute de protocoalele privind cifra de afaceri şi plăţile pentru perioada corespunzătoare

Articolul 13

Volumul şi structura ofertei de materii prime de fier conform acordurilor comerciale între 1986-1990 din Uniunea Sovietică către ţările- membre care constriescesc  Combinatul de Îmbogatire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog vor fi convenite în timpul coordonării planurilor de stat pentru această perioadă.

Articolul 14

Preţurile (Tarifele) pentru materia primă de minereuri de fier care este aigurată de URSS către  Republica Populară Ungaria, Republica Democrată Germania, Republica Socialistă Cehoslovacia şi preţurile pe produsele care sunt asigurate de aceste ţări pentru a URSS în temeiul prezentului acord, se stabilesc în baza principiilor şi metodologiei de stabilire a preţurilor, care vor funcţiona în cadrul SEV în această perioadă de aprovizionare. Preţurile pentru bunurile achiziţionate în ţările terţe trebuie să corespundă cu nivelul preţurilor de pe piaţa mondială pentru produse similare şi să fie luate în considerare  conform plăţilor efectuate.

Articolul 15

Prezentul acord intră în vigoare la data semnării sale şi va fi valbil până la 31 decembrie 2000.
Părţile Contractante, care în conformitate cu legislaţia internă a ţărilor necesită aprobarea Acordului, oficial trimite o notificare la depozitar privind  aprobarea Acordului în cel mult 90 de zile de la semnarea acestuia.

Articolul 16

La acest Acord multilateral cu acordul Părţilor Contractante până la 31 decembrie 1983, pot să se alăture şi alte ţări membre SEV, care îî împărtăşesc principiile şi îşi asumă obligaţiile care decurg din acest Acord multilateral.

Articolul 17

Acest acord va fi depus  spre păstrare la Secretariatul SEV, care va îndeplini funcţiile de depozitar al prezentului Acord. Depozitarul va trimite legalizate ale Acordul multilateral tuturor Părţilor Contractante şi va informa constant Părţile Contractante despre toate rapoartele (cominicările, notoficări, avizări) privind prezentul Acord.

-Traducere asigurată de Ira Liuba Horvat-

23/03/2011 Posted by | CIM KRIVOI ROG | 5 comentarii

Secretele documentelor secrete ep.1

Povestea adevărată a dezastrului CIM Krivoi Rog

Combinatul de Îmbogățire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog), ridicat lângă localitatea Dolinska – Ucraina reprezintă cea mai mare investiție externă a României din toate timpurile. Specialiștii spun că statul român ar avea de recuperate de la vecini, circa 2 miliarde  de dolari (cu tot cu dobânzi) în contul participării la ridicarea combinatului fantomă. Deși am rămas cu buza umflată, guvernele Boc continuă pomparea banilor în acest mamut, fără să urmărească recuperarea lor. În ciuda mult trâmbițatei crize, conducătorii lasă investiția la cheremul jefuitorilor.  Nu există vinovați, ba chiar nu mai există nici măcar documentele în baza cărora s-a derulat această complexă și costisitoare investiție externă. Cel puțin așa cred securiștii care au ascuns arhivele sensibile ale Departamentului de Comerț Exterior și ale MAE. “Convenția Multilaterală” semnată de țările CAER în anul 1983, dovedește că la data aceea România nu era în cărți pentru construcția CIM Krivoi Rog.

 

În septembrie 2011 se împlinesc 25 de ani de participare a României la derularea unei afaceri pe teritoriul Ucrainei, de circa 3,2 miliarde de $ (calculat la nivelul anilor ’80).  

” De 20 de ani cheltuim cu Krivoi Rog, încercăm să asigurăm paza, iar acest lucru este de multe ori ineficient. Eu am trimis corpul meu de control acum câteva săptămâni să facă un inventar. Într-adevăr, dacă nu se ia o decizie în momentul de faţă, totul se depreciază, se fură şi va trebui să luăm o decizie”, declara anul trecut fostul ministru al Economiei Adriean Videanu. Ei bine, în ciuda declarațiilor premieră ale unui înalt oficial român (care recunoștea deschis că cea mai mare investiție externă românească este jefuită),  a crizei generalizate și a reducerilor masive de personal, guvernul Boc continuă să finanțeze jaful de la buget.

Ani la rând am încercat să aflăm pe ce bază se fac finanțările către Krivoi Rog. Mai precis, am încercat să punem mâna pe documentele de bază ale afacerii CIM Krivoi Rog. De fiecare dată, instituțiile statului român au ocolit subiectul, aruncând în ochii opiniei publice câteva documente încheiate cu Ucraina după 1990 (după dizolvarea URSS), fără a explica cum își asumă această țară un contract extern derulat încă din anii ‘80 de Uniunea Sovietică. Care este baza legală prin care s-a semnat Protocolul de modificare al Convenției Bilaterale româno-sovietice din 05.05.1994  prin care, practic se anula “ Convenția dintre Guvernul R.S. România și Guvernul U.R.S.S. privind colaborarea la construirea CIM Krivoi Rog, semnată la Moscova, la data 29.12.1986”. Dacă această convenție a fost anulată vreodată. Înalții funcționari publici din ministerele responsabile cu marea investiție și chiar miniștrii au căutat să ascundă documentele inițiale ale CIM Krivoi Rog, mai ales convențiile semnate cu Uniunea Sovietică. Responsabilii afacerii s-au schimbat, ministerele s-au rotit, întrebările au rămas fără răspuns. Ministerul Economiei ne trimitea la Ministerul Afacerilor Externe și invers. În cele din urmă, aveam să aflăm că cele mai importante documente ale CIM Krivoi Rog erau secretizate (firmele participante la investiție au documentele în regim de secret de serviciu, unele nu sunt publicate sau pur și simplu au dispărut !), ca mai toate marile tunuri economice date de urmașii Securității după ’89. Ca urmare, degeaba ne adresam autorităților române, pentru că cererile presei erau aruncate ala coșul de gunoi de securiștii din Departamentul de Comerț Exterior sau din MAE. Să fie vorba despre neprofesionalism sau o fi chiar rea credință ?

Iată lista documentelor de referință ale afacerii CIM Krivoi Rog cerute de-a lungul anilor de presă, autorităților române :    

 1.     Extern

Convenţia Multilaterală  – URSS, Cehoslovacia, RDG, Ungaria, (România ?) –  1983

Convenţia Bilaterală Interguvernamentală – Româno-Sovietică – dec. 1986

Contractul de Antrepriză semnat cu URSS cu termen de punere în funcţiune ( TpF ) – 12.07.1987

Protocol la Contractul de Antrepriză semnat cu Ucraina cu TpF – 20.06.1996

Protocolul de modificare a Convenţiei Bilaterale Româno-Sovietice – 05.05.1994

Alte protocoale aditionale semnate după 05.05.1994

Convenţia interbancară şi de şedere.   

2.     Intern

NOTA DE FUNDAMENTARE – exemplare dispărute !!!!

–         cuprindea avize tehnice, comerciale, de eficienţă şi POLITICE

Decret 156/iunie 1987 – fundamentat pe Decretul Consiliului de Stat 242/1974, nepublicat în Monitorul Oficial şi Decretul 138/1976

Legea 95/ 1993

Alte acte normative  ( legi, ordonante, ordine ) cu conținut de derulare operativă.

Participanţi la Combinatul de Îmbunătăţire a Minereului de Fier de la Krivoi Rog – KGOKOR Dolinskaia      

Ucraina – 56,7 % ( include şi cota RDG de circa 11 % )

România – 26,7 %

Slovacia – 16,2 %

Bulgaria – 0,4 %

COTA DE PARTICIPARE reprezintă cantitatea de pelete angajată a fi preluată din producţia combinatului, după punerea în funcţiune, nu cota de participare în finanţare. La nivel de STE ( proiect tehnic ), deoarece România nu realiza cota de 26,7 % ( respectiv 3 milioane de tone pelete pe an timp de 10 ani ), din valoarea combinatului şi a obiectelor social-culturale, s-a obligat să vireze în contul diferenţei ( circa 148 milioane ruble transferabile ) utilaje şi echipamente altor combinate metelurgice din fosta URSS ( inclusiv Ucraina) prin contracte de comerţ exterior.

Schema afacerii CIM Krivoi Rog

Convenţie Multilaterală

Convenţie Bilaterală

Contractul de Antrepriză – combinatul propriu-zis

–         obiecte social – culturale

–         locuinţe

Contractul de Comerţ Exterior pentru livrări utilaje şi echipamente altor combinate decât Krivoi Rog

–         livrări pentru beneficiari din Ucraina

–         livrări pentru beneficiari din fosta URSS, alţii decât Ucraina

“Documentele oficiale, care au stat la baza investitiei Romaniei la CIM Krivoi Rog, au fost publicate in Monitorul Oficial, la momentele respective. Depozitarul originalelor este Ministerul Afacerilor Externe.

Cu deosebita consideratie,

Biroul de Presa al Ministerului Economiei si Finantelor

 –  nota MEF Nr. 433001/7iunie 2007

“ Referitor la documentele solicitate, menționăm că :

–         Decretul Consiliului de Stat al RSR 242/1974 – nu este publicat

–         Decretul nr. 156/1987 – nu este publicat

–         Legea 95/1993 – anexăm textul de lege publicată în M.O. Nr. 5/12 ianuaire 1994

–         Convenția Multilaterală ( URSS, RDG, RSR, UNGARIA, UCRAINA) din 20 octombrie 1983 – nu deținem date cu privire la ratificarea și publicarea acesteia de către partea română

–         Convenția Interguvernamentală româno-sovietică – decembrie 1986, ratificată prin Decretul Nr.93/1987 – nu este publicată

–         Contractul de Antrepriză semnat cu URSS în data de 12.07.1987 (cu termen de punere în funcțiune 1990) – ratificat prin Decretul Nr. 93/1987 – nu este publicat

–         Protocolul de modificare al Convenției Bilaterale româno-sovietice din 05.05.1994

–         Anexăm textul H.G. Nr. 219 din 18mai 1994, publicată în M.O. Nr. 144 / 7 iunie 1994

–         Protocoalele adiționale semnate după data de 05.05.1994, Convenția interbancară șI de ședere, Nota de fundamentare a Combinatului de îmbogățire a minereurilor acide de la Krivoi Rog nu apar în evidențele MAE.

 Cu stimă,

 Corina Vințan

Direcția Comunicare

–         nota MAE nr. A1/560/29 decembrie 2006

Specialiștii spun că autoritățile române ascund documentele

de bază ale afacerii Krivoi Rog pentru că “ semnarea Protocolului de modificare a Convenţiei Româno-Sovietice cu Ucraina la 05.05.1994, s-a făcut fără încheierea în prealabil a unui document cu Rusia, urmaşă declarată şi recunoscută a URSS ”. Drept consecinţă, nici Rusia, nici Ucraina nu recunosc ca datorie, utilajele livrate altor combinate metalurgice decât cele din Ucraina. Este vorba de suma de  93,4 mil. Rbl. Tr. (ruble transferabile 1984) adusă la zi prin dobânzi, la cursul 1 Rbl. Tr. = 1,1266 $, este de cca. 250 mil.$. Pierderi la bugetul României. Deasemenea, în ceea ce privește relația cu Ucraina, nu există o convenţie interbancară care să acopere Convenţia Bilaterală. Nimeni nu a văzut protocolul Ruso-Ucrainean ( invocat verbal în tratative ) conform căruia investiţiile reciproce pe teritorii extra-statale sunt proprietatea statului unde sunt amplasate. Aşa-zis-ul Protocol Zero. Ca urmare, din punct de vedere legal, Convenţia Româno – Sovietică este încă activă. După ce am pus mâna pe cel mai important document al CIM Krivoi Rog, Convenția Multilaterală semnată de țările CAER în 1983, noi am descoperit cu stupoare că, inițial, România nici măcar nu era luată în calcul pentru participarea la derularea investiției.

Povestea CIM Krivoi Rog a început cu

ședința CAER din 1983, în care s-a semnat prima Convenție Multilaterală. În capul mesei, din partea URSS, stătea un kaghebist bătrân numit Rosenstrach. După perdele, undeva în spatele tuturor, trăgea cu urechea H, fost ofițer SD în cadrul Direcției de Informații Externe române, trecut în rezervă imediat după fuga șefului său Ion Mihai Pacepa. Prezența fostului securist la ședința CAER nu era întâmplătoare. H, trimis în producție, la UzinExportImport SA, una dintre firmele folosite de Securitate pentru investițiile externe, avea să joace un rol important în ecuația banilor prăpădiți de România în afacerea CIM Krivoi Rog. Delegațiile participante erau din : Republica Socialistă Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Uniunea Sovietică, Republica Socialistă Cehoslovacia și Republica Socialistă România. Nu se știe de ce, în textul Convenției Multilaterale, România nu apare decât o singură dată, într-un mic tabel, deși, în cele din urmă s-a ales cu o halcă semnificativă din marele nimic.

Rus de origine evreiască, Rosenstrach văzuse multe la viața lui. În timp ce specialiștii din țările participante se ciondaneau pe cate o halcă din viitorul combinat, Rosenstrach ațipea în capul mesei. Ochii i se închideau. Barbia îi cădea în piept, iar obrajii pufăiau regulat. Din când în când, câte un “papagal” mai gălăgios îl făcea să tresară. Așa era protocolul, “Fratele cel Mare” trebuia să asculte ce au de spus și ceilalți, pentru a da măcar senzația de parteneriat și democrație. Apoi, sătul de atâta garagață, kaghebistul mormăi amenințător “Tiha ! ( Liniște ! )”. În sala de consiliu se auzea musca. Cu un gest ferm către scribul din dreapta sa, nacealnicul kaghebist zise : “Pișete ! (Scrie ! )”. Și  fără să țină seama de ce s-a discutat cu delegații țărilor frățești, Rosentrach dictă textul Convenției Multilaterale ce a stat la baza contractului de construcție a CIM Krivoi Rog ( KGOKOR pe rusește ).

 “Convenție Multilaterală

Privind organizarea cooperării in vederea construirii pe teritoriul URSS a Combinatul de Imbogatire a Minereurilor de fier acide  de la Krivoy Rog

 Guvernele Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace, denumite în continuare „Părţile Contractante”,

dorind să dezvolte în continuare cooperarea economică în interesul tuturor ţărilor implicate,

in scopul redresarii capacităţii de productie în scădere, în valoare de 4,4 milioane de tone în transfer de metal în anii 1981-1990, cu ajutorul carora o perioada indelungata de timp are loc transferul materiei prime minereu de fier catre tarile SEV, si  de asemenea datorita posibilei cresteri a ofertei acestei materii prime,

ca urmare a disponibilitatii Uniunii Sovietice de a oferi depozitele de minereu de fier corespunzatoare

au incheiat urmatorul acord multilateral.”

Convenția Multilaterală, cel mai important document referitor la CIM Krivoi Rog, semnat de țările CAER la data de 1983, ținut la secret de autoritățile române de mai bine de un sfert de secol

 

Așa au vrut mușchii lui Rosenstrach. Delegații țărilor frățești au semnat documentul. Ce puteau să facă ? Afacerea CIM Krivoi Rog începuse. După semnarea convenţiei multilaterale, pe 20 oct. 1983 la Berlin, Ungaria s-a retras. În locul ei, România s-a repezit ca ursul la miere și s-a ales cu un procent de 26,7 % din investiție. Imediat, s-a alăturat şi Bulgaria. Convenţia bilaterală URSS – România s-a semnat în decembrie 1986. Convenţia bilaterală cu Bulgaria a fost semnată în 1988.

În mod ciudat, în cel mai important document al investiției, România nu este prezentă decât la -articolul 3-, în marginea unui tabelaș, cu mențiunea CPP 47, ca și cum nu ar fi fost luată în calcul.

În loc de concluzie

După 1990, toate țările participante la construcția CIM Krivoi Rog s-au retras. Mai puțin Slovacia (ca parte a Cehoslovaciei) a cărei contribuție este nesemnificativă și România care a continuat să pompeze bani în acest sac fără fund. Specialiștii în comerț exterior care cunosc problema CIM Krivoi Rog spun despre continuarea participării românești la CIM Krivoi Rog, că este susținută artificial în scopul jafului şi îmbogăţirii unor firme şi persoane. Afacerea Krivoi Rog nu a mai interesat pe nimeni după 1997. În vârful piramidei au fost așezați numai amatori, activişti politici promovaţi administrativ. Structurile de conducere şi subordonare unică a derulării contractului au fost distruse din prostie, din oportunism, din calcule de destabilizare comercială şi din ignoranţă. Lipsa unei derulări externe ferme a dus la catastrofă. Serviciile secrete au ştiut că o gaşcă de interese au îndepărtat de la derularea externă,  meseriaşi intransigenţi, promovând haosul şi lichelismul. Toate intervenţiile făcute de specialiști la Ministerul Industriilor şi Comerţului, pentru reglementarea regimului juridic al Convenţiei şi pentru aducerea profesioniştilor în derularea externă, au fost ignorate. Serviciile speciale au primit informaţii complete şi din timp, privind lucrul de pomană, fără o pregătire logistică comercială, fără o pregătire minimă a tratativelor. Presa centrală a atras atenția de nenumărate ori că investiția a rămas la cheremul jefuitorilor. Au lipsit cu desăvârșire măsurile comerciale ( sub aspect juridic ), de recuperare necondiţionată a sumelor datorate de ruşi şi ucraineni. Nu s-a verificat sinceritatea şi corectitudinea celor puşi să conducă tratativele de partea României. Serviciile speciale, ministerele şi antreprenorii poartă cea mai mare vină pentru gaura de sute de milioane de la buget. Au ştiut totul, au fost informate. Au fost complici la decapitarea derulării externe pe CIM Krivoi Rog.

 

 

21/03/2011 Posted by | CIM KRIVOI ROG, Securistii vechi si noi, Serviciul Roman de Informatii, Servicul de Informatii Externe | Un comentariu

Colega noastră de la Gazeta de Nord-Vest – Crina Dunca despre șpaga de la Halmeu

Un funcţionar din ANAF, pe nume Adrian, a oferit 200.000 de euro unuia dintre arestaţii din lotul Halmeu în schimbul tăcerii

Procurorii Serviciului DNA Oradea verifică dacă Nicolae Adrian Gavrilă, consilierul superior din cadrul ANAF, reţinut miercuri, este aceeaşi

Crina Dunca

 persoană cu funcţionarul „Adrian” din ANAF care i-a oferit uneia dintre persoanele arestate în dosarul mitei de la Vama Halmeu 200.000 de euro pentru a păstra tăcerea. Surse judiciare au declarat, miercuri, că una dintre persoanele arestate în dosarul mitei de la Vama Halmeu, Ioan Romeo Niţu, a declarat în cursul cercetărilor că i s-au oferit 200.000 de euro pentru a păstra tăcerea. Potrivit surselor citate, fostul angajat al unui duty-free din Vama Halmeu, Ioan Romeo Niţu, a declarat în faţa procurorilor anticorupţie, dar şi în instanţă cu ocazia judecării recursului la cererea de arestare preventivă, că la începutul lunii februarie a fost contactat de un funcţionar public din ANAF, care s-a recomandat cu numele de Adrian, şi s-a întâlnit cu acesta la ştrandul din localitatea Hajduszoboszlo din Ungaria. „Ioan Romeo Niţu a susţinut în declaraţia dată în faţa procurorilor că i s-a propus să nu revină în ţară, iar dacă revine i s-a cerut să nu declare nimic care ar putea duce la anchetarea unor persoane din conducerea ANV şi a ANAF. Cu ocazia audierii, acesta a mai afirmat că i s-a oferit suma de 200.000 de euro în schimbul tăcerii”, susţin sursele citate. Procurorii anticorupţie din cadrul Serviciului DNA Oradea verifică acum dacă persoana la care făcea referire Ioan Romeo Niţu este una şi aceeaşi cu consilierul superior din cadrul ANAF, Nicolae Adrian Gavrilă, reţinut miercuri de procurorii anticorupţie din Bucureşti. Nicolae Adrian Gavrilă, consilier superior în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a fost reţinut, miercuri, de procurorii anticorupţie, pentru că în decurs de patru ani a pretins mită de sute de mii de euro, în caz fiind ridicat şi avocatul bucureştean Marius Stăncescu. Ioan Romeo Niţu a fost arestat în data de 4 februarie, în baza unui mandat emis de Tribunalul Satu Mare, alături de oamenii de afaceri Liviu Florian şi Ion Savu, în cazul traficului de influenţă de la Vama Halmeu, unde fostul şef Nicoleta Dobrescu este acuzat de DNA că ar fi plătit 130.000 euro pentru a obţine funcţia.

02/03/2011 Posted by | Deontologii, presa si serviciile secrete, Justitie si injustitie, Ministerul de Interne | Un comentariu