AntiMafia

Un blog pentru neliniştea dumneavoastră

Iată pentru ce i-a îndepărtat Traian Băsescu pe procurorii Doru Ioan Cristescu, Angela Ciurea şi Ciprian Nastsiu de la DIICOT

Marea muşamalizare a dosarelor de spionaj şi trafic de armament a început

Traian Băsescu, SRI şi Parchetul General au început operaţiunea de îngropare a dosarelor de spionaj industrial în care sunt implicate numeroase personalităţi din grădina Palatului Cotroceni. Fără a mai relua povestea dosarului 30/D/P/2007 în amănunt, vă prezint rezoluţia cu care a fost închis dosarul şi redau un fragment din cartea Prădarea din Umbră referitor la acest caz.Vă readuc aminte doar că tripleta DIICOT Cristescu – Nastasiu – Ciurea ajunseseră cu cercetările în acest dosar la uşa preşedintelui Băsescu. Ei bine, dosarul a fost închis. Urmează dosarul SSID Armamentul (628/D/P/2005).

Capitolul 23:

ALRO Slatina

 Ce este Marco Group? În 2002, Marco Industries, BV, parte a Marco Group, a preluat una dintre cele mai mari companii româneşti, ALRO Slatina, cea mai mare topitorie de aluminiu din Europa Centrală şi de Est. De asemenea, este cel mai mare consumator de electricitate din România.  Aşadar, investigaţia privind spionajul industrial a dus DIICOT la Marco Industries, BV, şi la uriaşul consumator de energie ALRO Slatina. Iar SRI era pe bună dreptate îngrijorat de tot mai pronunţata influenţă rusească în aceste „privatizări”. Modul în care Marco Group a obţinut controlul asupra ALRO Slatina nu a fost transparent; Vitaly Maschitskiy a lucrat în mod intenţionat pentru a-şi ascunde planul de preluare. Nu numai că a obţinut ALRO Slatina, dar a preluat şi controlul asupra Alum Tulcea şi, pe parcurs, a obţinut Conef Energy SRL, care este licenţiată pentru achiziţionarea de energie. În mai 2006, Conef a cumpărat gaz de la Gazprom, gigantul energetic rus, în baza unui contract pe termen lung, de 30 de ani, la un preţ favorabil. În mod incredibil, multe detalii despre strategia Marco Group în România au apărut într-un tribunal comercial londonez în 2005, atunci când Maschitskiy şi un partener rus, Alexander Krasner, care era puternic implicat în preluarea ALRO, au intrat într-o dispută juridică. O parte din planul lor de a câştiga şi de a-şi menţine un acces special în România era să coopteze persoane aflate în poziţii cu influenţă politică, precum şi persoane aflate la conducerea unor agenţii de privatizare, cu scopul de a-şi asigura un tratament preferenţial. Aşadar, nu am fost şocaţi să descoperim, în timpul supravegherii la care i-am supus pe ruşii asociaţi cu Marco Group, că aceştia păreau că lucrează îndeaproape cu persoane bine conectate din punct de vedere politic, precum Theodor Stolojan şi Elena Udrea, consilieri ai preşedintelui Băsescu: Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea, şi jurnalistul Bogdan Chirieac. În baza unor suspiciuni generate de interceptările SRI făcute ca parte din dosarul nr. 222 s-a creat un nou dosar pentru a se examina dacă persoanele din jurul preşedintelui îi subminau acestuia funcţia sau securitatea naţională, sub orice aspect. La 11 ianuarie, DIICOT a deschis dosarul 30/2007. Cele două persoane importante identificate ca fiind posibil implicate în ajutarea grupului rus au fost Theodor Stolojan, în calitatea lui de consilier economic al preşedintelui, care avea acces imediat la Ministerul Economiei şi Comerţului; şi, de asemenea, Elena Udrea, care părea să facă lobby pe lângă cei care ocupau poziţii de decizie în vederea acordării de contracte pe termen lung celor de la ALRO şi totodată să facă trafic de influenţă. În acel moment ea lucra la Cotroceni, asemenea lui Theodor Stolojan. Pentru a avansa în dosarul nr. 222, am solicitat prin comisii rogatorii obţinerea unor date importante de la partenerii noştri din Marea Britanie, SUA şi Rusia, întrucât modul prin care Maschitskiy încerca să obţină aceste contracte intra în categoria crimei organizate. De asemenea, activităţile lui ne-au fost semnalate de către colegii noştri din Elveţia şi Italia. Autorităţile ruse ne-au asigurat de cooperarea lor sub aspectul documentării tranzacţiilor bancare. 

Din nou, intervenţia externă

Atunci când l-am informat pe Benyatov că plănuim să-i cerem o declaraţie referitoare la chestiunea ALRO Slatina, m-a privit lung şi, pe un ton scăzut, pentru a nu fi auzit de celelalte persoane prezente, m-a întrebat dacă eram în toate minţile şi dacă-mi dădeam seama în ce mă băgam. Nu a aşteptat să-i răspund şi a părăsit biroul, dând din cap a refuz. A intrat în birou şi a fost asistat de un translator autorizat pentru limba engleză, din momentul în care a fost informat că fusese inculpat. Eram conştient că acest caz era foarte sensibil din cauza numelor politice româneşti „mari” implicate în acţiuni în numele Marco Group; m-am aşteptat ca asupra DIICOT să se facă presiuni, şi chiar aşa s-a întâmplat după arestarea lui Benyatov. În sprijinul lui, MAE a transmis o scrisoare din partea congresmanului Robert Wexler, un democrat din Florida, care era preocupat de soarta acestui rezident al statului Florida – care locuia, de fapt, în Londra în cea mai mare parte a timpului. Alte figuri americane care au înaintat „cereri de informare” cu privire la Benyatov erau congresmanul californian Elton Gallegly, senatorul Richard Lugar din Indiana, senatorul Joe Biden din Delaware, în prezent vicepreşedintele SUA, Maura Harty, înalt oficial în Departamentul de Stat american, şi fostul ambasador al Statelor Unite în România Alfred Moses. Robert Wexler era, la acel moment, preşedintele subcomisiei pentru Europa a Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor (recent, Wexler a demisionat din Congresul SUA); Elton Gallegly era membru în subcomitetul pentru Imigraţie şi Securitatea Frontierelor din cadrul Comisiei juridice, iar senatorul Biden (astăzi vicepreşedinte SUA), în calitate de preşedinte al Comisiei pentru Relaţii Externe din Senatul SUA. Aceşti trei demnitari, împreună cu Departamentul de Stat, au o influenţă majoră asupra politicii SUA faţă de România. Vadim Benyatov şi Credit Suisse au reuşit, în mod cert, să activeze o listă impresionantă de susţinători ai acestuia – e îndoielnic dacă ei au ştiut sau nu ceva despre acuzaţiile împotriva lui. (…) Şi, într-adevăr, situaţia lui a fost clarificată: împotriva recomandărilor DIICOT, în recurs, ÎCCJ a ridicat interdicţia de părăsire a ţării, iar el a plecat. (…)

 

18/10/2010 - Posted by | Ciocoii de serviciu, Deontologii, presa si serviciile secrete, Diplomatie, Justitie si injustitie, Securistii vechi si noi, Serviciul Roman de Informatii, Servicul de Informatii Externe

1 comentariu »

  1. Cu ani in urma, aveam o parere tare buna despre oameni; loviturile vietii m-au facut de multe ori sa ma intreb : Doamne, daca pe lumea asta mai exista oameni, te rog indreapta-ma spre ei ! Ma doare atata suferinta, ma doare si mai rau ca nu pot s-o curm!

    Comentariu de cetatean debusolat | 17/02/2011 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: