Iulia Timoşenko ia taurul KGOKOR de coarne

Pe urmele banilor pierduţi la CIM Krivoi Rog – episodul 2

*Surpriză totală în afacerea CIM Krivoi Rog. “Doamna de Fier a Ucrainei” anunţă continuarea lucrărilor cu… chinezii. Pentru responsabilii părţii române ARCOM S.A., UzinExport S.A. şi ARCIF S.A., reluarea lucrărilor în combinat echivalează cu puşcăria. După ultimile articole despre jaful KGOKOR, organele abilitate au intrat în alertă. Miliţia defilează în jurul combinatului *Jaful este vizibil chiar de la intrarea în Dolinska. Malovodine, localitatea strămutaţilor. * Inginerul Ghimeş spune povestea celulei de 10 KV “săltate” din centrul oraşului. *Lambada cu capul de fier. Afaceristul Gim are buget de criză.

 Ani la rând am scris despre devalizarea Combinatului de Îmbunătăţire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog sau KGOKOR din Ucraina), în care statul român deţine 26,7%. Jurnaliştii au publicat volume cu nume, date, fapte, fotografii despre o mână de hoţi români şi ucraineni care jefuiesc nestingheriţi cu acte sau fără, patrimoniului combinatului ( circa 3,2 mild. $). Ultimile dezvăluiri din presă, referitoare la subiect au provocat nelinişte la Kiev. Recent, premierul ucrainean Iulia Timoşenko a convocat o şedinţă de guvern fulger, la care au participat reprezentanţii Procuraturii Generale, ministerului justiţiei, Fondului proprietăţii de Stat, ministerului economiei, ministerului de finanţe şi ministerului de interne. Surpriza a fost totală, “Doamna de Fier” anunţând că CIM Krivoi Rog va fi finalizat cu participarea unor companii chineze. Primele măsuri pentru stoparea înstrăinării patrimoniului KGOKOR au fost demiterea directorului Kolesnik şi înlocuirea acestuia cu Mihail Piatakov, fost adjunct al secţiei de căi ferate (gara Promîşlenaia). Mai mult ca sigur, premierul Timoşenko nu ştie că la CIM Krivoi Rog până şi gara a fost furată. Promîşlenaia, poarta  de intrare a materiei prime în combinat, a rămas fără şine pentru că mafia locală le-a demontat şi vândut la fier vechi. Deja a fost anunţat şi un vinovat : fostul administrator KGOKOR Baranovski, care între timp, a dispărut cu ştampila instituţiei. “Ancheta penală (în conformitate cu art. 191,alin. 5 din Codul Penal al Ucrainei) demarată de autorităţi se referă la devalizarea patrimoniului de dimensiuni deosebite sau declararea combinatului ca nefuncţional”, aflăm dintr-un articol publicat recent în ziarul Ucraina Ţenter. E fierbere mare la Dolinska şi în filialele firmelor româneşti participante la construcţia combinatului : ARCOM S.A., Uzin Export S.A. şi ARCIF S.A. Doar erau mână-n mână cu ucrainenii. Şeful pazei externe a combinatului a fost schimbat, iar miliţia patrulează pe şosele. Pentru responsabilii români ai investiţiei CIM Krivoi Rog se aude un zornăit vesel de cătuşe în cazul în care lucrările vor demara în combinat.

Jaf la drumul mare

Nu trebuie să intri în şantier să-ţi dai seama de amploarea devalizării CIM Krivoi Rog. Se vede cu ochiul liber de afară. La Malovodine, o mică localitate între Dolinska şi combinat, stau înşiruite milităreşte barăcile construite de ARCOM S.A. În anii ’80, Uniunea Sovietică începea operaţiunile de decopertare în vederea construcţiei combinatului. Sute de oameni au fost strămutaţi. Casele lor au fost dărâmate. A apărut ca prin farmec, la intrarea în oraşul Dolinska, o nouă localitate Malovodine. Prin faţa barăcilor, uneori chiar prin grădinile strămutaţilor, şerpuiau conductele tur-retur de apă caldă şi rece care alimentau atât oraşul cât şi CIM Krivoi Rog. Astăzi, de-a lungul drumului, nu mai sunt decât suporţii din beton care susţineau conductele. Şi aceia vandalizaţi. Jaf la drumul mare. Localnicii spun că afaceristul local Cergun, rudă cu unul dintre directorii combinatului Abramovici, a demontat peste 15 Km de conducte. Le cumpărase de la KGOKOR cu suma derizorie de 50 de mii de dolari. Învelişul de beton al suporţilor a fost spart, scoţându-se nisipul, pietrişul şi alte materiale. Se fură de unde se poate, nu numai din combinat. Scările blocurilor ridicate de români la Dolinska sunt martori muţi ai jafului. Ferestrele apartamentelor devalizate se holbează la trecători ca nişte orbite întunecate, iar balcoanele sunt împodobite cu sârmă ghimpată pentru a îngreuna accesul hoţilor. Celula cu transformator de 10,4 KV montată de specialiştii Uzin Export în curtea atelierului-şcoală (din centrul oraşului), a fost săltată cu tot cu carcasă. În urma ei, a rămas doar cablul gros de înaltă tensiune, care nu a putut fi smuls din pământ. Am stat de vorbă cu Sorin Ghimeş, fost inginer specialist la filiala Uzinexport, unul dintre cei care au montat celula cu transformator de 10/0,4 KV la atelier. Ghimeş îşi aminteşte că a fost solicitat cu ani în urmă de ex-directorul ARCOM Nicolaie Ghirţoi să se alăture echipei de specialişti ai filialei (ing. Neculce Traian şi maistrul Neagu Ion), pentru a pune la punct celulele cu transformator şi cele de distribuţie montate la Dolinska. “Această acţiune s-a hotărât în urma repetatelor avarii ale transformatoarelor de la staţiile din oraş care lăsau adesea în beznă blocul de locuinţe al personalului celor două filiale. Am pus la punct celulele, le-am adus în oraş, le-am montat în apropiere de blocul cu pricina şi le-am racordat la reţeaua de 10KV. Lucrurile au mers minunat până acum vreo 2-3 ani, când s-a hotărât renunţarea la serviciile acestui post şi s-a deconectat rămânând pe poziţie.”, povesteşte specialistul. Ghimeş mai spune că s-au căutat amatori de chilipiruri, pentru vânzarea celulei cu numai 5000 USD. Au venit oferte de 3000 USD, apoi, într-o zi au apărut trailerul şi macaraua. După numai un ceas, postul de transformare a dispărut ca prin minune. Nimeni nu a cerut conducerii filialei ARCOM Krivoi Rog, avizul de expediţie sau factura cu care a fost “expediată” marfa.

Atelierul-şcoală ridicat de români şi locul unde era amplasată celula de 10KV (stânga).

Doar cablul de înaltă tensiune a rămas (dreapta).

Lambada cu capul de fier

În centrul oraşului, pe o terasă lângă fostul bar Vecernîi, Gim stă la masă cu mai mulţi români. Spirit întreprinzător, Gim şi-a început afacerile în Dolinska, vânzând bere colegilor de muncă. Se pare că cel mai bine i-a mers afacerea cu zahăr, din bazarul mare deschis duminica la Dolinska. În timp, bisnisurile românului s-au diversificat. Astăzi, Gim este proprietarul clubului Berizka (Salcâmul), poate cea mai modernă cârciumă din oraş. Gim spune că a investit o sută de mii de dolari în renovarea  clădirii (prima şcoală din Dolinska, veche de peste 100 de ani), în care a amenajat o discotecă după toate standardele occidentale. Staţia de amplificare japoneză, scena ultramodernă, stroboscoapele şi muzica house, fac deliciul tinerilor în weekend. Fiţele fine şi fetele frumoase se strâng pe ringul de dans să se dea în stambă, mai ceva ca în oraşele mari. Datorită muzicii asurzitoare, clubul  este poreclit Bomba. Deşi trăieşte pe picior mare, Gim duce dorul Oltului. Tinerii din paza combinatului s-au strâns în jurul lui şi fac un ban în timpul liber, primind lucrări sau diverse avantaje cum ar fi accesul la club fără a plăti intrarea. Datorită crizei, Gim s-a văzut nevoit să reducă toate cheltuielile. A lăsat gipanul în garaj, “ şi aşa trebuie reparat”. “ Să vezi ce bine ne descurcăm în familie cu 2000 de hrivne pe lună (200$). Înainte sub 1500 de dolari nu cheltuiam”, spune Gim. Prin faţa noastră, de mână cu rusoaica, trece Marin zis şi “Şchiopul”. Nu ne bagă în seamă. Ceva mai în spate, lângă banca Aval, o fată grăsuţă, dar zâmbăreaţă nevoie mare, ne face semn cu mâna. “Uite-o pe Lambada !”, exclamă unul dintre tinerii de la masa vecină, salutând-o frenetic. Grăsuţa se întoarce de 2-3 ori, fluturându-şi părul strâns în coadă. Vrea să fie sigură că este remarcată de toaţi masculii de pe terasă.   “Eh, dacă ar avea capul de fier, ar ruginii de la atâta muie”, ne lămureşte unul din fraţii Damaschin.